Andrei Venczel Oros, consultant management al Horvath & Partners, consideră că românii nu au pregătirea şi educaţia necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business, având în vedere că doar 15% dintre fermierii români au studii agricole complete.
„Doar 15% din fermierii români au studii agricole complete. O ţară similară este Estonia, dar nivelul este la 54%, de aici vine şi diferenţa de mentalitate. Europa de Vest se bucură de productivitatea acestui domeniu. Noi nu avem educaţia necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business”, a spus Andrei Venczel Oros, în cadrul videoconferinţei ZF- Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?
O altă problemă este participarea şi înclinaţia tinerilor spre acest sector. În prezent, în România, peste 45% dintre fermieri au peste 65 de ani.
„Participarea insuficientă a tinerilor în acest sector, tineri fermieri sub 35 de ani, este o problemă, În România. La nivel European, 1 din 7 fermier are vârsta sub 35 de ani. În România, peste 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie să vedem cum putem încuraja tinerii să participe la evenimnte de profil. Ne putem uita la Olanda, unde sunt programe educaţionale pe termen lung.”
Alte declaraţii
Nu cred că studiile superioare sunt necesare, ci înţelegerea conceptelor principale de business. Putem obţine performanţă şi productivitate crescută prin anumite concepte, acestea trebuie să stea la baza unui fermier. Trebuie coordonat în parteneriat cu ministerul Agriculturii.
Trebuie să înţelegem aprovizionarea, capacitatea de producţie şi cererea. Există riscul să produci mult şi într-o situaţie de criză partea de logistică să fie depăşită de situaţie. Trebuie să ne uităm la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute în piaţă pentru a ajusta producţia după nevoia din piaţă.
Nu am fost contactaţi de fermieri, dar am desfăşurat un studiu al producătorilor de lactate din România. Am lucrat cu 10 jucători, am analizat impactul COVID-19 asupra industriei şi soluţiile pe care le avem pentru a ameliora acest impact.
Am analizat tot lanţul– experţii au avut dificultăţi în accesarea materiilor prime, lapte crud, ambalaje, coagulant. Pentru că o parte vin din China.
Din punct de vedere al forţei de muncă, am văzut probleme semnificative, având şi perioada de cules. Pandemia a adus un nivel de nesiguranţă privind sănătatea muncitorilor din domeniu.
Pe partea de procesare, măsurile impuse de COVID-19 au adus pierderi de 1-2% pentru producătorii mari de lactate, datorită distanţării liniilor de producţie.
La transport, în prima parte a pandemiei, au fost probleme cu importul de lapte crud, smântână şi carne.
Oamenii au cumpărat multe produse cu termen de valabilitate mai mare, ceea ce a dus la o schimbarea de consum: se gătea şi se mânca acasă, au adus schimbări directe şi pentru producători, cererea în horeca a fost scăzută.
A rezultat o problemă structurală, cel puţin pe partea de lactate, avem peste 70% din ferme cu sub 90 de capete. Fragmentarea aceasta duce la probleme pentru procesatorii de lactate, avem nevoie de mai mult timp şi de mai multe ferme pentru a trimite la procesare.
