► Impactul crizei generate de pandemia de COVID-19 a fost resimţit pe toate palierele sectorului energetic, cu implicaţii serioase pentru securitatea energetică şi tranziţia către energia curată. Deşi pe termen scurt şi mediu, petrolul, cărbunele şi gazele naturale vor continua să reprezinte un procent mare din materia primă folosită pentru producerea de electricitate şi căldură, tranziţia energetică a luat avânt. Pentru România, obiectivele Green Deal pun presiune asupra gazului natural ca element de tranziţie, ceea ce implică utilizarea gazului acum, pe termen scurt sau mediu, pentru înlocuirea cărbunelui. De aceea, este necesară relansarea investiţiilor strategice şi implicit a exploatării rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, altfel oportunitatea poate fi pierdută.
► Companiile energetice din România fac şi ele progrese în privinţa tranziţiei energetice şi vedem un interes crescut pentru achiziţii în domeniul producţiei de energie din surse regenerabile şi pe plan local, în domeniul transformării reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice sau investiţii în noi capacităţi.
► Dar estimările arată nevoia unor investiţii uriaşe în noi capacităţi de producţie şi infrastructură pentru trecerea de la combustibili fosili la surse regenerabile. Doar pentru Europa, acestea sunt estimate la peste două trilioane de dolari până în 2050.
