Companii

Andreea Mitiriţă, Partener, şi Ana Nechifor, Consultant PwC România: Utilizarea SPV ar putea deveni obligatorie, atât pentru firme, cât şi pentru persoane fizice. OECD: digitalizarea nu se poate face fără schimbări legislative

Opinie

Andreea Mitiriţă, Partener, şi Ana Nechifor,...
19.05.2021, 10:48 197

Atât contribuabilii persoane juridice, cât şi persoane fizice care desfăşoară activităţi liberale ar putea fi obligaţi să se înregistreze în Spaţiul Privat Virtual (SPV), conform unui proiect de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe, referitor la completarea prevederilor Codului de Procedură Fiscală. Cererile, înscrisurile sau orice alte documente depuse în format letric ar urma să nu mai fie luate în considerare.

Totodată, proiectul conţine prevederi referitoare la obligativitatea înrolării autorităţilor publice, instituţiile publice sau de interes public în sistemul informatic PatrimVen (serviciul destinat să ofere instituţiilor publice acces la datele disponibile cu privire la patrimoniul şi veniturile cetăţenilor).

Înrolarea în PatrimVen se realizează în baza unui protocol ce se transmite către ANAF de către fiecare autoritate publică, instituţie publică sau de interes public.

Spaţiul Privat Virtual (“SPV”) este un serviciu electronic gratuit, care este pus la dispoziţia contribuabililor în mod permanent, putând fi accesate următoarele:

  • informaţii cu privire la obligaţiile fiscale;
  • posibilitatea de a primi acte administrativ fiscale şi alte documente;
  • informaţii cu privire la contribuţiile sociale;

Prin intermediul SPV, comunicarea între contribuabili şi autorităţile fiscale s-ar efectua strict în mediul virtual, facilitând transmiterea de cereri/solicitări, prin acest canal de comunicare,  atât din partea contribuabililor către autorităţile fiscale,  cât şi în contrapartidă.

Fundamentarea impunerii unei astfel de obligativităţi are la bază faptul că opţionalitatea de a folosi SPV a fost materializată într-o rată foarte mică de utilizare în rândul contribuabililor, iar odată cu declanşarea situaţiei pandemice autorităţile fiscale au fost în postura de a lua măsuri pentru organizarea activităţii astfel încât să fie evitat contactul fizic între persoane. Conform notei de fundamentare a proiectului, pe 9 aprilie 2021, erau înregistraţi în SPV doar 32% din contribuabilii persoane juridice şi doar 5,24% din contribuabilii persoanele fizice care au cod de identificare fiscală.

Obligativitatea înrolării contribuabililor în SPV ar urma să se aplice începând cu data de întâi a lunii următoare celei de-a treia luni de la data publicării proiectului normativ în Monitorul Oficial al României.

Pentru înrolarea în SPV, contribuabilii trebuie să aibă în vedere prevederile Ordinului nr. 660/2017. Aspectul esenţial pe care contribuabilii persoane juridice, precum şi persoane fizice care deţin un cod de înregistrare fiscală trebuie să îl aibă în vedere pentru înrolarea în SPV este deţinerea unui certificat digital.

În cazul în care contribuabilii dispun de un certificat digital, este necesară întocmirea unei împuterniciri pe numele reprezentantului care deţine certificatul digital, iar în baza căreia, împreună cu setul de documente menţionate în mod expres în Ordinul nr. 660/2017, poate fi efectuată înrolarea în SPV.

În situaţia în care contribuabilii nu dispun de un certificat digital, este necesară obţinerea acestuia de la un furnizor de servicii de certificare acreditat şi ulterior depunerea cererii pentru utilizarea certificatului digital calificat (Formularul 150) la autorităţile fiscale; formularul se completează on-line, se listează şi se depune împreună cu documentele necesare la sediul organului fiscal. 

Proiectul de act normativ apare în contextul nevoii de a digitaliza relaţia contribuabil -a dministraţie fiscal, mai ales pe fondul restricţiilor aduse de criza sanitară în ultimul an. Astfel, conform unui sondaj efectuat de OECD, “Tax administration: digital resilience in the COVID-19 environment”, la care au participat administraţii fiscale din 32 de ţări, printre care şi România, aproximativ 60% din administraţii şi-au actualizat strategia  anterioară privind digitalizarea proceselor de administrare a impozitelor, după cum urmează:

  • Prioritizarea proiectelor de automatizare, digitalizare şi servicii electronice, care acoperă toate domeniile funcţionale ale administrării impozitelor, cum ar fi mutarea datelor în cloud şi crearea de birouri de servicii digitale.
  • Accelerarea lucrărilor la un proiect de cameră poştală digitală, permiţând transformarea înregistrărilor de hârtie în imagini digitale, extragerea datelor din imagini, stocarea informaţiilor şi notificarea oficialilor fiscali relevanţi.

Conform sondajului menţionat, o provocare majoră pentru multe administraţii fiscale, în contextul COVID-19, a fost gestionarea comunicaţiilor pe hârtie, ca urmare a faptului că acestea au fost fizic închise sau a volumului redus de personal prezent în birou care trebuia sa proceseze documentele. Acest aspect a fost confirmat de aproape 60% din administraţiile care au participat la sondaj şi au raportat că au întâmpinat probleme în ceea ce priveşte comunicarea pe hârtie. Într-o notă pozitivă, toate aceste administraţii au remarcat că au reuşit să transfere un procent semnificativ de comunicaţii de la hârtie la digital (aproximativ 75% sau mai mult).

Nu în ultimul rând, concluzia sondajului a fost că schimbarea canalului de comunicare dintre contribuabili şi autorităţile fiscale nu poate fi întotdeauna posibilă fără modificări legislative. În acest sens, 45% dintre administraţii au confirmat că trebuie să facă modificări ale politicilor pentru a facilita schimbarea canalului, inclusiv modificări ale regulilor pentru a accepta semnături electronice şi documente scanate. Modificări ale altor reguli de administrare au inclus, de exemplu, acceptarea declaraţiilor fiscale prin fax, permiţând utilizarea telefoanelor mobile atunci când se discută informaţii despre contribuabil şi modificări ale proceselor administrative, cum ar fi canalele care ar putea fi utilizate pentru comunicarea de informaţii primite/transmise.

Înrolarea contribuabililor în SPV ar putea reprezenta un pas înainte spre digitalizarea şi eficientizarea comunicării dintre contribuabili şi autorităţile fiscale române, în contextul în care accesul la informaţiile existente în baza de date ANAF ar putea fi efectuat într-un mod mult mai facil de către contribuabili, aceştia putând accesa în timp real informaţii precum: situaţia datoriilor fiscale de plată, istoricul declaraţiilor înregistrate, dar şi solicita documente precum: certificate de cazier fiscal, certificate de atestare fiscale, fişă pe plătitor, fără a fi necesară deplasarea la sediul autorităţilor fiscale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO