ANALIZĂ ZF. Reţelele de magazine pun la bătaie 1 mld. euro în cel mai bun an pentru comerţul local şi anunţă 600 de noi unităţi. Investiţiile anuale din comerţul alimentar sunt de regulă mai mari decât cele din producţie

Jucătorii din comerţul modern anun­ţă pentru 2022 circa 600 de ma­gazine noi şi relocări, cea mai mare cifră de la intrarea pe piaţă, ceea ce în­seam­nă că universul de hipermarketuri, super­marketuri, magazine de proximitate mo­dernă, de discount şi cash & carry se va apro­pia de 4.500 de unităţi, conform calculelor ZF. În total, pentru dezvoltarea operaţiunilor din România, cele zece companii vor scoate din buzunare circa 1 mld. euro, sumă ce va fi folosită atât pentru expansiunea curentă, cât şi pentru logistică sau terenuri noi.

Comerţul cu dominantă alimentară este unul dintre puţinele sectoare din economia care a continuat să se dezvolte indiferent de con­textul economie, magazine noi fiind des­chi­se şi în timpul crizei financiare din 2009-2010, şi în vremuri de creştere economi­că, dar şi în pandemie. Acum, unele reţele apa­să pedala de acceleraţie în 2022, iar mo­ti­vele din spatele acestor decizii sunt variate. Pe de-o parte, competiţia la vârf se înteţeşte, iar lupta pentru podium e tot mai dură. Deschi­de­rile de magazine ajută aceste lanţuri inter­na­ţio­nale să fure cotă de piaţă - în special de la co­merţul tradiţional, dar nu numai – şi să con­ti­nue să îşi consolideze prezenţa. În 2020, ulti­mul an pentru care există date publice, cele ze­ce reţele au raportat afaceri cumulate de 76,4 mld. lei (15 mld. euro), cu 12% peste ni­velul din anul anterior pandemiei. O parte din creş­tere a fost susţinută de expansiune.

Un alt motiv pentru care jucătorii investesc mai mult în 2022 ca oricând este pentru că unii dintre acţionari se gândesc să vândă operaţiunile locale în curând şi vor să obţină cifre bune.

Indiferent de motiv, zarurile au fost aruncate.

Retailerii au declarat în cor în ultimii ani că încearcă să îşi asigure o cât mai mare parte din produsele de la raft din România, atât ca urmare a cererii din partea consumatorilor, cât şi ca urmare a creşterii bunăstării locale (banii rămân în ţară şi se întorc în consum). Totuşi, la raft situaţia arată diferit. La rafturile de legume-fructe există în continuare multe importuri, iar la carne producătorii zic că au primit comenzi mai puţine.