► Companiile sunt acum clasificate pe baza ratingurilor ESG, iar investitorii văd ESG ca pe un criteriu de top în luarea deciziilor de investiţii. Consider că ne îndreptăm spre momentul în care performanţa ESG a unei companii va concura cu performanţa ei financiară. Întrebarea este dacă suntem pregătiţi pentru acest pas?
► Este vizibilă presiunea exercitată asupra instituţiilor financiare de a acţiona ca promotori ai transformării ESG. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că atunci când vine vorba de alocarea capitalului şi direcţionarea lui către investiţii durabile, instituţiile financiare joacă un rol esenţial.
► Prin activităţile pe care le desfăşoară - vorbim de creditare, investiţii sau asigurări - instituţiile financiare ating fiecare sector din economie. De la defrişări şi specii pe cale de dispariţie la investiţii în comunităţi şi sănătatea angajaţilor şi până la corupţie şi fraudă; jucătorii din industria financiară au capacitatea de a controla expunerile la riscurile ESG ale clienţilor pe care îi finanţează şi de a influenţa luarea deciziilor. La rândul lor, instituţiile financiare sunt catalizatori ai schimbării reale atunci când decid să prioritizeze temele ESG în practicile interne şi oferă publicului informaţii credibile şi de calitate.
► Organizaţiile care doresc să rămână atractive pentru investitori trebuie să prioritizeze temele ESG. Potrivit unui sondaj al PwC, 49% dintre investitorii globali sunt pregătiţi să renunţe la investiţiile în companii care nu sunt sustenabile. Cum este măsurată în prezent performanţa ESG a unei companii? O abordare din ce în ce mai populară se referă la folosirea unor reprezentări numerice simplificate ale unor considerente ESG sau, pe scurt, folosirea ratingurilor ESG.
► Pe de-o parte, companiile îşi exprimă o serie de nemulţumiri şi controverse legate de ratingurile ESG - de la modul în care datele sunt colectate şi raportate până la modalitatea în care sunt calculate ratingurile; de la inconsecvenţa în metodologiile folosite de o companie de rating sau alta până la scoruri ESG care nu pot fi comparate. Pe de altă parte, cea mai bună modalitate prin care o companie poate aborda aceste provocări este să publice rapoarte de sustenabilitate şi informaţii nonfinanciare relevante şi solide şi să-şi îmbunătăţească continuu modul în care identifică şi gestionează riscurile ESG.
► Cu toate acestea, pentru a reuşi în obiectivele durabile, cadrul ESG trebuie să evolueze de la un amalgam de standarde concurente la un sistem de standarde complementare; de la un exerciţiu de conformitate la o strategie asumată; de la ceea ce unele companii percep ca pe o sarcină în plus la un catalizator pentru transformare.
► Se fac paşi în această direcţie - IFRS a anunţat de curând înfiinţarea Comitetului pentru standardele internaţionale de sustenabilitate (ISSB) şi a publicat standarde prototip pentru raportarea generală de sustenabilitate şi cea climatică. Standardele europene de raportare nonfinanciare sunt anunţate ca fiind obligatorii din 2023.
