Fermierii nu au nicio pârghie pentru a limita pierderile din cauza secetei pentru că doar 100.000 de hectare, adică 1,5% din totalul terenurilor arabile, sunt irigate. Mai protejaţi de efectele secetei sunt fermierii din Brăila, unde 20% din suprafaţa agricolă a judeţului este irigată, sau Ialomiţa, cu 9% din total irigat.
La polul opus al clasamentului sunt însă judeţe cu producţii agricole mari precum Teleorman sau Vrancea, unde sunt irigate numai câteva sute de hectare. Seceta are astfel cale liberă pentru a tăia 1,5-2 miliarde de euro din încasările producătorilor agricoli.
"Nu am irigat niciun hectar în acest an pentru că nu mai am cum. Iarna trecută ţiganii au furat ţevile metalice şi nu mai am cum să aduc apa. Am şi un proiect pe fonduri europene pentru irigaţii şi nici nu ştiu în acest moment dacă o să se mai finalizeze sau nu", spune Iliuţă Vasile, proprietar al firmei Ildu din Călăraşi, care exploatează 4.000 de hectare de teren.
El spune că se aşteaptă la pierderi de venituri evaluate între 1 şi 1,5 milioane de euro ca urmare a reducerii la jumătate a producţiei de floarea-soarelui şi porumb. "Dacă aveam irigaţii aş fi redus pierderile cauzate de secetă până la 500.000 de euro", spune Iliuţă Vasile.
Incapacitatea fermierului de a-şi securiza recoltele arată lipsa totală de protecţie a agriculturii româneşti în faţa secetei.
Suprafeţele irigate pe plan local se află în acest an aproape de minimele istorice după ce în urmă cu patru ani suprafeţele irigate ajunseseră la aproximativ 300.000 de hectare de teren.
Declinul până la aproximativ 100.000 de hectare irigate în acest an s-a produs după 2009, odată cu eliminarea subvenţiei plătite de stat pentru energia folosită în irigaţii.
Până în 2009 statul a plătit 33 euro/hectar fermierilor pentru întreţinerea şi reparaţia sistemelor de irigat şi alţi 7 euro/ hectar pentru paza infrastructurii într-un buget ce acoperea subvenţionarea irigaţiilor pentru 500.000 de hectare de teren, adică 6% din total.
Odată cu eliminarea acestei subvenţii suprafaţa irigată a coborât într-un singur an cu 70%, la 83.000 de hectare pentru ca apoi să crească uşor până la aproximativ 100.000 de hectare.
Citiţi mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
