Analiştii susţin însă că vârtejul închiderilor de fabrici nu s-aoprit şi că vom vedea noi unităţi de producţie cu lacăte la porţiîncepând din 2011.
"Închiderea de fabrici este o tendinţă în derulare de mai mulţiani în România. Acest aspect este deosebit de dureros, ţinând contde faptul că în comparaţie cu alte ţări nivelul industriei localeeste slab. Ne aşteptăm la un nou val de închideri de fabrici întoate industriile în 2011, iar principala problemă este că, ţinândcont de investiţiile străine directe mici şi eficienţa limitată dea atrage noi investitori, România riscă să piardă potenţialul decentru industrial al Europei", a declarat Michael Weiss,vicepreşedinte şi partener al companiei de consultanţă managerialăA.T. Kearney.
Atât el, cât şi reprezentanţii companiei de consultanţăimobiliară Colliers International susţin că această tendinţă a fostdeterminată de mai mulţi factori, dar că principalul motiv care stăîn spatele unor astfel de decizii este de multe ori de naturăfinanciară.
"În România, foarte multe fabrici au fost situate în locaţiicentrale şi pe terenuri scumpe. De aceea, majoritateaproducătorilor aflaţi în această situaţie au decis să relochezefabrica şi să vândă terenul. Pe de altă parte, unele fabricideveniseră neprofitabile sau clădirile respective nu mai eraueficiente. Dacă proprietarii au avut ocazia să vândă acea locaţieşi să investească într-o fabrică nouă, mai eficientă, au făcut-o",a declarat Georgiana Andrei, manager retail division în cadrulColliers International.
Malluri sau blocuri în loc de fabrici
Aceasta a fost situaţia în cazul Bunge, liderul pieţei locale deulei vegetal, care deţine mărcile Unisol şi Floriol şi care a decissă închidă fabrica Muntenia din Capitală în anul 2005. În urmavânzării terenului către dezvoltatorul spaniol Gea Prasa,americanii au obţinut 29 de milioane de euro, în condiţiile în carefabrica a fost achiziţionată cu aproximativ două milioane de eurocu doar câţiva ani înainte.
Ulterior, producătorul de ulei a închis şi unităţile din Oradeaşi Iaşi, dar terenurile acestora nu au fost vândute din cauzacrizei, care a determinat scăderea pieţei imobiliare.
"Jucătorii internaţionali îşi optimizează producţia la niveleuropean pentru a avea mai multe rezultate pozitive în comparaţiecu competitorii, aceştia trebuie să creeze sinergii şi să îşiconsolideze portofoliul. Interesul lor principal nu este piaţalocală, ci piaţa internaţională.
Astfel, unităţile de producţie sunt comparate cu rezultatelealtor fabrici din alte ţări şi doar cele mai bune vor puteasupravieţui", a completat Michael Weiss.
Mutări din "raţiuni de eficienţă"
Spre exemplu, producătorul american Kraft Foods a închis anultrecut fabrica de ciocolată de la Braşov, singura unitate deproducţie a grupului la nivel local, şi a disponibilizat 440 deangajaţi pentru a reloca activitatea în Bulgaria. La momentulanunţării deciziei, reprezentanţii companiei susţineau că auanalizat şi opţiunea de a muta fabrica într-o altă locaţie dinRomânia, însă în final "raţiunile de eficienţă au dictat mutarealiniilor de producţie pe alte pieţe".
Şi producătorul de băuturi răcoritoare Coca-Cola a mutat anultrecut producţia de la Iaşi, fabrică în care lucrau 75 de persoane,în Republica Moldova, ca urmare a "evaluărilor periodice deactivitate şi infrastructură", în condiţiile în care fabrica de laIaşi producea în principal pentru Republica Moldova.
Un alt factor care a stat în spatele deciziilor de a închideunităţile locale au fost noile cerinţe de adaptare a standardelorlocale la cele ale Uniunii Europene, după aderarea României în2007. "Noile standarde de mediu şi de sănătate impuse de UniuneaEuropeană determină noi investiţii în unităţile de producţie. Dacăaceste investiţii nu sunt justificate de o producţie profitabilă,companiile nu au alte opţiuni decât de a închide fabrica", aafirmat vicepreşedintele A.T. Kearney.
Lipseşte optimismul
Michael Weiss a subliniat că în prezent, un număr semnificativde fabrici din întreaga industrie a României nu sunt modernizate,nu doar din punctul de vedere al utilajelor, ci şi alechipamentelor şi al clădirilor în care îşi desfăşoarăactivitatea.
"Există în România unele industrii care sunt semnificativ substandardele de producţie şi tehnologie ale Uniunii Europene."
Acesta a fost motivul care a condus la închiderea fabricii debere Azuga, achiziţionată de Ursus Breweries, liderul pieţei localea berii şi producătorul mărcilor Timişoreana şi Ursus, la începutulanului 2009.
Filiala locală a grupului SABMiller a anunţat că va închideunitatea de producţie din Azuga la aproximativ şase luni de laachiziţia pachetului majoritar de acţiuni, motivând că ia aceastădecizie din cauza "situaţiei tehnice şi a capacităţii mici deproducţie, fără posibilitate de creştere în viitor", potrivitdeclaraţiilor de la acel moment ale reprezentanţilor companiei.
Analiştii susţin că în condiţiile actuale, caracterizate devânzări în scădere şi marje de profit erodate, închiderile defabrici vor continua şi anul viitor.
Pe fondul crizei economice, resimţită mai puternic în Europa deEst decât în statele din vestul continentului, este foarte posibilca producătorii să invoce nevoia de creştere a eficienţei şireducerea costurilor pentru a trage obloanele şi la alte fabrici înviitorul apropiat.
De la 125 la mai puţin de 20 de fabrici debere
Numărul fabricilor de bere a scăzut dramatic în România, de la125 de centre de producţie în 1994 la mai puţin de 20 în prezent.Bilanţul ultimului an în această industrie arată că aproape 520 deoameni au rămas fără locuri de muncă, trei fabrici de bere cutradiţie din Haţeg (Hunedoara), Azuga şi Blaj (Alba) şi alte douăde dimensiuni mici din Galaţi şi Ialomiţa au fost închise.
Producătorii susţin că investitorii au fost atraşi de industrialocală a berii deoarece România are un consum de bere peste medieşi o populaţie de peste 20 de milioane de locuitori, iar reducerearapidă a numărului de unităţi de producţie a berii a fostdeterminată de dorinţa lor de a obţine primul loc în piaţă. Deaceea, în timp ce primele trei multinaţionale din industria beriiau căutat să facă cât mai multe achiziţii, berarii mici şi-auvândut afacerile ca urmare a oportunităţilor şi a boom-uluieconomic care a fost până în 2008.
Astfel, spre deosebire de celelalte state din centrul şi estulEuropei - Cehia, Polonia sau Ungaria - unde berarii mici joacă încăun rol important, pe piaţa locală peste 95% din business este făcutde cinci, şase jucători (Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier,Tuborg, Romaqua şi European Drinks), în timp ce producătorii micipot fi număraţi pe degete. Dacă România mai are mai puţin de 20 defabrici de bere după cele trei închideri din ultimul an, în Cehiasunt peste 125 de producători mici de bere, în Polonia 70 iar înUngaria 55, potrivit datelor asociaţiei Berarii Europei, carecitează un studiu al Ernst & Young din anul 2009.
Cu toate acestea, încă există posibilitatea creşterii număruluide fabrici prin dezvoltarea producătorilor mici de bere regionali,un segment de piaţă în care nu s-a mai investit în ultimii ani.
De construit mai mult au construit românii
Ce companii au investit în construirea unor fabrici dela zero în ultimii ani
- Producătorul brandului de băuturi răcoritoare Pepsi a deschisanul trecut o fabrică în localitatea Dragomireşti, judeţul Ilfov,în care va ajunge la investiţii totale de 150 mil. dolari
- Albalact, producătorul lactatelor Zuzu şi Fulga, a inaugurat în2007 o unitate de producţie la Oiejdea, în Alba, după o investiţiede 17 mil. euro
- În urmă cu doi ani, Romaqua Group - producătorul Borsec - a datdrumul la fabrica de bere Albacher din Sebeş, Alba, după oinvestiţie de 39 mil. euro
- Producătorul berii Tuborg a investit peste 10 mil. euro înfabrica de apă minerală din Bilbor, judeţul Harghita, deschisă anulacesta
- Omul de afaceri Jean Valvis a alocat 12,5 mil. euro pentrufabrica de apă minerală din Suceava în care va produce din acest anbrandul Aqua Carpatica
- Producătorului de lactate israelian Tnuva a finalizat în 2007investiţia de peste 50 mil. euro în fabrica de laPopeşti-Leordeni
- Transavia a investit 17 mil. euro într-o fabrică desemi-preparate şi cârnăciori din carne de pasăre în Oiejdea,judeţul Alba, în urmă cu doi ani
- Tot în 2008, producătorul de conserve de carne Scandia Română aalocat 30 mil. euro într-o nouă fabrică de conserve şi mezeluri dinSibiu
Fără fabrici de ciocolată cu tradiţie
Fabrica de ciocolată Poiana din Braşov, care a trecut prin treiregimuri în circa 100 de ani şi care a fost prima investiţie aamericanilor de la Kraft Foods în România, şi-a închis definitivporţile odată cu transferul ultimelor două linii la Ghimbav, într-ofabrică deţinută de RAP Group. Cele mai multe din liniile deproducţie ale fabricii Poiana au fost transferate la finele anuluitrecut într-o fabrică deţinută de Kraft Foods în Bulgaria, astfelîncât în acest moment majoritatea produselor din portofoliul localal companiei americane sunt importate. Kraft este cea mai marecompanie activă pe piaţa locală a ciocolatei, cu branduri precumMilka, Poiana sau Africana.
Americanii au venit în România în anul 1994, când auachiziţionat de la stat fabrica Poiana Produse Zaharoase dinBraşov, în urma unei tranzacţii de 4-5 milioane de dolari.Reprezentanţii companiei au declarat că în cei 15 ani de operareKraft a investit circa 30 mil. dolari în locaţia sa de producţiedin Braşov.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
