Cele mai responsabile companii

Cele mai responsabile companii din România. Robert Uzună, Ursus Breweries: nouă din zece români îşi doresc implementarea sistemului de garanţie returnare. Sperăm ca prin punerea în funcţiune a acestui sistem să ajungem să curăţăm ţara, dar este nevoie de mai mult de 6-7 luni pentru ca el să fie implementat

21.01.2022, 00:06 Autor: Alexandra Matei

♦ Pentru punerea în funcţiunea a sistemului ar fi nevoie de 18 luni, de trei ori mai mult decât se preconizează în hotărârea de guvern emisă în toamna anului trecut pentru implementare lui. ♦ În România, parte a sistemului vor fi producătorii de sucuri, băuturi răcoritoare, ape minerale, bere, cidru, vin şi spirtoase, care pun pe piaţă circa 75% din totalitatea ambalajelor de unică folosinţă din zona băuturilor.

Robert Uzună, vicepreşedinte corporate affairs al Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, spune că nouă din zece români îşi doresc ca sistemul garanţie returnare, prin care ambalajele sunt colectate, reciclate şi se readuse în sistem, să fie implementat.

Producătorii de băuturi îşi propun ca prin acest sistem România să devină o ţară mai curată, însă implementarea lui necesită un orizont de timp mai larg, astfel că termenul specificat în hotărârea de guvern emisă în toamna anului trecut pentru punerea în funcţiune a acestuia, respectiv octombrie 2022, este complet nerealist.

„Sistemul de garanţie returnare vine să adreseze nevoia depăşirii lipsei de performanţă şi eficienţă. Dacă ne raportăm la faptul că un astfel de sistem, într-un an, trebuie să gestioneze circa 6 miliarde de bucăţi de ambalaje, ne dăm seama cam care este dimen­siunea problemei. În perspectiva lan­sării acestui sistem, am făcut nişte studii de piaţă care ne-au arătat că nouă din zece români îşi doresc implementarea unui astfel de sistem şi o ţară mai curată. Asta ne arată că românii nu sunt cu nimic diferiţi de cetăţenii euro­peni, dar atâta timp cât nu vor avea un sistem şi o infrastructură care să le permită să facă asta, evident că acest deziderat rămâne la nivelul de intenţie. Sperăm ca prin imple­men­tarea acestui sistem să ajungem să curăţăm ţara. Avem o şansă foarte mare prin acest sistem să construim un viitor diferit pentru noi şi copiii noştri. Aştep­tăm să ni se alăture marii şi micii re­taileri şi, bineînţeles, statul. Nu va fi uşor, dar ne-am asumat acest lucru şi va lua ceva mai mult timp. Cred că 18 luni ar fi suficiente pentru punerea pe picioa­re a acestui sistem“, a spus Robert Uzună în cadrul emisiunii Cele mai responsabile companii din România, un proiect ZF şi BM susţinut de BAT România.

Aceste sisteme sunt adresate ambalajelor primare, de unică folosinţă. În România, mai spune acesta, se preconizează ca parte a sistemului să fie producătorii de sucuri, băuturi răcoritoare, ape minerale, bere, cidru, vin şi spirtoase, care pun pe piaţă circa 75% din totalitatea ambalajelor de unică folosinţă din zona băuturilor.

Ursus Breweries pune pe piaţă în proporţie de 90% ambalaje reciclabile. Robert Uzună consideră că, în acest context, contribuţia fiecărui jucător individual face ca ţinta pe care România trebuie să o atingă să poată fi îndeplinită.

Totodată, el susţine că este nevoie să se îmbunătăţească şi colectarea deşeurilor de ambalaje care vin dinspre gospodării.

În cadrul acestui sistem ce urmează să fie implementat şi la nivelul României, explică acesta, lucrurile sunt destul de bine structurate. De la momentul punerii în funcţiune a acestui sistem, un consumator care se duce la magazin şi cumpără o băutură va urma să plătească o garanţie, preconizată în momentul acesta la 0,5 lei.

„Atunci când va returna aceste ambalaje, la orice magazin, nu neapărat acelaşi de la care a cumpărat iniţial, va primi această garanţie. Singura grijă pentru consumator este să păstreze etichetele intacte, astfel încât automatele de scanare să poată citi codul de bare şi logoul sistemului de garanţie returnare“, a adăugat el.

La momentul la care operatorul acestui viitor sistem va fi pus pe picioare, mai spune Robert Uzună, vom discuta de cea mai mare companie de retur logistic din România, care va trebui să aibă contracte cu 80.000 de comercianţi mari şi mici, atât reţele de supermarketuri, cât şi magazine mici.

Totodată, în sistemul garanţie returnare sunt aşteptaţi 4.000 de producători de băuturi. El are nevoie, mai adaugă vicepreşedintele corporate affairs al Ursus Breweries, de o structură logistică foarte bine pusă la punct, cu cinci mari platforme naţionale.

„Investiţia iniţială pe care şi-o asumă cei şapte jucători din Asociaţia Producătorilor de Băuturi este de 100 mil. euro. Suntem dispuşi să investim aceşti bani pentru că operaţionalizarea acestui sistem este singura modalitate în care vedem posibil ca ţintele să fie asumate.“

Un astfel de sistem este unul care promite, plecând şi de la faptul că există deja exemple de succes, atât în Europa, cât şi în lume. În Uniunea Europeană, precizează el, sunt circa 10 state care au adoptat astfel de sisteme.

Gradul de colectare şi reciclare a crescut într-o ţară precum Lituania de la circa 60% la 90% în patru ani. De asemenea, dacă Estonia avea în 2006 un grad de colectare şi reciclare de 34-36%, în 2019 a ajuns la unul de 93-94%, afirmă acesta.

Problema reciclării în România, explică Robert Uzună, ţine în primul rând de infrastructura precară şi apoi, de demografia ţării, 45% din populaţie fiind din zona rurală. Alte aspecte care contribuie la gradul redus de reciclare al ţării sunt zonele geografice cu accesibilitate redusă, unde operatorii de salubritate nu pot ajunge, dar şi neimplementarea colectării selective.

Câteva dintre ţintele pe care România trebuie să le atingă sunt ca în 2029 să existe un grad de recuperare şi reciclare a PET-ului de 90%, sticla să aibă o proporţie de 75%, iar metalul, de 60%. „Sunt nişte creşteri exponenţiale care nu pot fi atinse fără schimbarea sistemelor şi a modului în care operăm managementul deşeurilor de ambalaje în România“, a punctat vicepreşedintele corporate affairs al Ursus Breweries.

Strategia de sustenabilitate a producătorului de bere a fost relansată la începutul anului trecut, ca parte a unei strategii mai ample pe care grupul Asahi Europe and International, din care Ursus Breweries face parte, o are la nivel global.

Cei şase piloni pe care acesta se bazează sunt: reducerea amprentei de carbon, modul în care se raportează la consumul de apă şi prezervarea acestei resurse, modul în care are grijă ca resursele şi materiile prime să fie sustenabile, incluziunea şi responsabilitatea faţă de consumatori şi angajaţi, consumul responsabil de alcool şi circularitatea ambalajelor.

Totodată, o direcţie pe care compania îşi concentrează atenţia, după cum spune Robert Uzună,  este să se asigure că cea mai mare parte a materiei prime provine de la producătorii locali. „Am reuşit, în perioada 2018-2020 să avem o medie de 75% a materiei prime provenite din România“, a mai spus el.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Business Magazin și Lidl