2022: către o Românie Asigurată. O iniţiativă susţinută de #OAMENIIdinAsigurări, cu sprijinul UNSAR

O Românie asigurată este o Românie mai puţin vulnerabilă în calea riscurilor, una mai rezilientă şi sustenabilă. Este o Românie a viitorului.

Prin rolul său în economie, industria de asigurări are un impact important, în creştere, cu o contribuţie de peste 3,3 miliarde lei la PIB, cu peste 20.000 locuri de muncă create în mod direct şi peste 1,2 miliarde lei taxe şi impozite plătite către stat.

Protecţia asiguraţilor în contextul pandemiei COVID-19

Chiar dacă primele contracte de asigurare au fost realizate în urmă cu aproximativ şase milenii, în vechiul Babilon, conceptul modern de asigurare a devenit popular în sec. XVII, în Marea Britanie, când comercianţi, navigatori şi bancheri au început să subscrie riscuri de asigurare pentru transportul maritim internaţional de mărfuri. Astfel a apărut Lloyd’s of London, prima piaţă în care se plasau riscurile de transport ale comercianţilor maritimi.

Conceptul de asigurare era unul simplu, denumit “Risk Pooling”, şi se păstrează şi în zilele noastre. Acesta presupune gruparea unui număr cât mai mare de riscuri similare, ce nu se pot materializa, teoretic, în acelaşi timp. Un exemplu reprezentativ pentru acea perioadă sunt navele care efectuau transporturi maritime în diverse destinaţii, toate având riscuri de scufundare şi de pierdere a mărfurilor. Pentru aceste riscuri, era asumată plata unor compensaţii băneşti, în cazul în care evenimentele aveau loc, în schimbul achitării în avans a unei contribuţii, anume prima de asigurare. Chiar dacă principiul este simplu, nu acelaşi lucru poate fi spus despre stabilirea condiţiilor în care are loc plata, şi despre stabilirea sumei necesare pentru acoperirea compensaţiilor. Astfel, au luat naştere societăţile de asigurări, specializate în acoperirea evenimentelor cu implicaţii financiare negative.

Atunci când stabilesc valoarea primelor de asigurare pentru contracte, societăţile de asigurări se bazează de regulă atât pe date statistice disponibile public, dar mai ales pe datele acumulate din experienţa proprie. Datorită îmbunătăţirii constante a condiţiilor de trai şi a creşterii speranţei de viaţă datele disponibile nu reflectă astfel evenimente catastrofale, întâmplate cu mult timp în urmă, sau care nu au avut loc niciodată (războaie, epidemii şi pandemii, evenimente nucleare, ş.a.). Acesta este motivul pentru care, inclusiv la nivel internaţional, majoritatea societăţilor de asigurări nu acoperă astfel de consecinţe, incluzându-le în categoria evenimentelor excluse.

O altă categorie de evenimente neacoperite în general de contractele de asigurare este cea a comportamentelor sociale dăunătoare, precum participarea voluntară la săvârşirea de infracţiuni. Acest tip de situaţii este menţionat frecvent în lista evenimentelor pentru care nu se plătesc despăgubiri. Astfel de excluderi sunt prevăzute adesea, la rândul lor, în contractele de reasigurare, pe care asigurătorii le încheie cu societăţi internaţionale specializate, în vederea cedării unei părţi a riscurilor asumate, mai ales în cazul contractelor cu valori mari. Modificarea acestor excluderi presupune negocieri cu societăţile de reasigurare, acestea trebuind, la rândul lor, să accepte preluarea riscurilor în noile condiţii.

Pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 a luat prin surprindere întreaga lume în anul 2020 şi a generat, până la ora actuală, pierderea a mai mult de 5 milioane de vieţi la nivel global, dintr-un total de peste 250 de milioane de persoane infectate. Totodată, aceasta a provocat consecinţe economice profunde, atât prin diversele măsuri luate pentru limitarea răspândirii virusului, dar şi prin modificarea comportamentului oamenilor, generată de noul context.

În ciuda acestui context extrem de complex şi volatil, aşa cum rezultă din datele disponibile public, majoritatea asigurătorilor din România nu a aplicat excluderile pentru pandemii (prevăzute, de regulă, în condiţiile contractuale) şi a acoperit inclusiv evenimentele rezultate din infectarea cu virusul SARS-CoV-2 în ceea ce priveşte asigurările de persoane. Companiile de asigurare au luat aceste decizii, în mod individual, pentru a veni în sprijinul clienţilor, al societăţii şi economiei româneşti. Ca rezultat, la ora actuală, datele agregate de UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România şi comunicate public de către asociaţie arată că indemnizaţiile plătite clienţilor pentru evenimentele legate de îmbolnăvirea de COVID-19 au depăşit valoarea de 9 milioane de euro.

În ceea ce priveşte produsele destinate mediului de afaceri, aşa cum rezultă de asemenea din campania de informare realizată de UNSAR, încă din prima perioadă a restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii pandemiei, la nivelul industriei de asigurări a existat o preocupare pentru flexibilizarea soluţiilor de asigurare în beneficiul clienţilor. Astfel, pentru a sprijini continuitatea afacerilor, în perioada stării de urgenţă au fost introduse, în funcţie de politica comercială a fiecărui asigurător, diverse măsuri de redimensionare a acoperirilor, de amânare a scadenţei de plată a primelor sau chiar de “îngheţare” a contractelor de asigurare.

Desigur, în continuare, în momentul în care au existat la nivel mondial mai multe date despre felul în care COVID-19 se răspândeşte şi care sunt efectele lui, dar şi informaţii comunicate în plan local de către autorităţi, într‑un mod cât se poate de transparent, s‑a configurat nevoia obiectivă de a oferi o acoperire specifică acestui risc. Acesta este contextul în care o serie de asigurători din România au  lansat, încă din primele luni ale pandemiei, produse dedicate, care acoperă exact riscurile rezultate din îmbolnăvirea de COVID-19.

Contextul crizei economice şi sanitare a evoluat, şi, o dată cu ieşirea din starea de urgenţă, companiile şi-au reluat activitatea şi au avut o nevoie tot mai mare de a‑şi asigura angajaţii, pentru a veni cu un sprijin suplimentar în cazul în care un angajat se îmbolnăveşte, este spitalizat sau chiar se ajunge până la situaţia nefericită a unui deces. Astfel, produsele de asigurare create în acest sens de către asigurători, în condiţiile speciale din această perioadă, sunt un instrument de protecţie important, care are rolul de a sprijini atât asiguraţii, cât şi mediul de afaceri, ca soluţie prin care companiile îşi arată grija şi preocuparea faţă de angajaţii lor.

Pandemia a reconfigurat, aşadar, inclusiv produsele de asigurare, un efect important legat de acest context fiind dezvoltarea accelerată a zonei de digitalizare, care a transformat atât procesele de lucru, cât şi comportamentele clienţilor. Companiile de asigurări s-au adaptat, la rândul lor, mutând procesele preponderent în mediul online, pentru continuitatea activităţii. Unele dintre acestea au dezvoltat într-un mod agil servicii inovatoare, care să ofere rapiditate şi accesibilitate în interacţiunea cu clienţii, în condiţii de siguranţă. Este un proces anticipat a continua, prin adaptarea soluţiilor şi serviciilor la nevoile reale ale clienţilor de asigurări.

Chiar şi în vremuri dificile, industria de asigurări a continuat să contribuie la dezvoltarea economică a României, inclusiv prin preluarea riscurilor generate de diverse proiecte de dezvoltare, de la proiecte majore de infrastructură, la lucrări complexe de construcţii rezidenţiale şi industriale.

Acestea sunt o dovadă a faptului că asigurările reprezintă o componentă esenţială în cadrul oricărei economii în curs de dezvoltare, iar România nu face excepţie. Beneficiind şi de experienţa internaţională, este cert că piaţa de asigurări din ţara noastră va continua să evolueze, în acelaşi ritm cu economia, sprijinind creşterea acesteia.

Paul CAZACU, Membru al Consiliului Director, UNSAR