La începutul pandemiei, atenţia publicului european a fost captată în mare parte de scenariile sumbre pe care le avea în faţă industria turismului din Uniunea Europeană din cauza restricţiilor de călătorie şi prudenţei crescute a turiştilor.
În unele cazuri, realitatea nu a fost atât de dramatică, sectorul reuşind să se adapteze noului mediu de afaceri mai vitreg, însă sperietura şi efectele de lungă durată ale crizei, cum ar fi creşterea numărului de şomeri, arată că turismul nu poate fi un motor de creştere economică de încredere.
Croaţia este economia europeană la care turismul are cea mai mare contribuţie, de aproape 25%. Cu toate acestea, este probabil ca ea să nu fi înregistrat nici de departe cea mai mare scădere economică din UE în trimestrul II. Iar în august, rezultatele din turism au fost mult mai bune decât s-a anticipat mulţumită turiştilor străini veniţi din statele din regiune.
În Ungaria, unde turismul are o pondere de circa 13% în economie, guvernul i-a încurajat pe unguri să călătorească prin ţară, cu rezultate bune. Pe de altă parte, Bulgaria, cea mai săracă economie din UE, una dramatic depopulată, nu poate conta pe turismul intern ci se bazează pe turiştii străini cu dare de mână, cum ar fi britanicii. Cum aceştia lipsesc, multe hoteluri din staţiuni litorale precum Albena şi Sunny Beach au început să se închidă încă din august. În Spania, care, după unele analize, este cea mai vulnerabilă ţară din Europa la impactul pandemiei asupra turismului, prăbuşirea numărului de vizitatori străini pune în pericol milioane de locuri de muncă.
Economia croată a scăzut probabil cu 12-13% în trimestrul II, în ritm anualizat, potrivit celor mai multe estimări. Biroul de statistică al acestei ţări va publica datele privind evoluţia PIB-ului vineri.
Ungaria a scăzut cu 13,5% în această perioadă. Bulgaria, unde turismul contribuie cu 12% la economie, a înregistat o contracţie economică de 8,2% în trimestrul II.
Acestea sunt ţări mici, cu economii mici, care pot atrage un număr limitat de turişti. Totuşi, cheltuielile făcute de turiştii străini acolo, dacă sunt raportate la PIB, pot să pară enorme. Astfel, aceste cheltuieli reprezentau în 2018 peste 18% din PIB în cazul Croaţiei (9,5 miliarde de euro) - cea mai mare cotă din UE - şi 14% din PIB în cazul Ciprului (3 miliarde de euro). Pentru Ungaria, indicatorul a fost de 4,4% din PIB (5,8 miliarde de euro), iar pentru Bulgaria de 7% din PIB (3,8 miliarde euro).
În cazul României, unde sectorul turismului are o pondere de peste 5% în PIB, cheltuielile călătorilor străini au fost în 2018 de 1,4% din PIB (2,8 miliarde de euro), potrivit datelor Eurostat. La economiile mari se observă o pondere mai mică în PIB a venituri, dar un nivel nominal mult mai ridicat al acestora.
La Grecia, cheltuielile călătorilor străini se situează la 8,7% din PIB, în timp ce suma lor este de 16 miliarde de euro. Pentru Portugalia, cifrele sunt 8,3% din PIB, respectiv 17 miliarde de euro.
Pentru Spania, indicatorii se situează la 5,7% din PIB, respectiv 69 de miliarde de euro. Pentru Italia, cheltuielile reprezintă 2,4% din PIB şi 41,7 miliarde de euro.
Turismul reprezintă pentru Grecia 21% din PIB, pentru Spania 14,6% din PIB, pentru Italia 13,2% din PIB, iar pentru Portugalia 19% din PIB. Spania, unde, ca în cazul Bulgariei, regiuni întregi depind aproape în totalitate de turismul extern, care a lipsit cu desăvârşire când ţările lumii au impus restricţii de călătorie, a înregistrat o contracţie economică de 22% în trimestrul doi, în ritm anualizat. Italia s-a dus în jos cu 17%, iar Portugalia cu 16%. Banca centrală elenă estima luna trecută un plonjon de 16% al PIB-ului în perioada aprilie-iunie.
În Croaţia, cele mai recente date statistice arată că scăderea traficului de turişti nu a fost atât de severă pe cât se credea. Primele estimări prevedeau prăbuşiri de 60-80%. Însă Croaţia şi-a deschis graniţele pentru turişti spre finalul lunii mai, iar rezultatele au devenit „excelente“ pentru contextul dat. Dacă în primele şase luni structurile de primire turistică au înregistrat 1,5 milioane de sosiri şi 5,2 milioane de înnoptări - o scădere de 77% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, între 1 august şi 23 august Croaţia a înregistrat 2,3 milioane de sosiri turistice şi 17,6 milioane de înnoptări - 67% din nivelurile de anul trecut, potrivit Consiliului Naţional de de Turism. Cele mai vizitate zone au fost Istria şi Golful Kvarner, iar cei mai mulţi turişti au venit din Germania, Austria, Slovenia şi Polonia. Directorul Consiliului a descris datele ca „excelente până acum“. Ministrul turismului Nikolina Brnjac a declarat că veniturile din turism se situează la 50% faţă de cele de anul trecut, cu 20% peste aşteptări, notează agenţia HINA. Cu toate acestea, analiştii se aşteaptă ca efectele distructive ale crizei asupra locurilor de muncă să înceapă să se vadă clar în trimestrul trei.
În Ungaria, structurile de primire turistică au atras în iulie mai mulţi vizitatori locali decât anul trecut, dar mai puţini turişti străini, arată datele Agenţiei Ungare de Turism. Regiunea lacului Balaton a fost cea mai populară destinaţie. De asemenea, rezervările pentru august arată promiţător pentru operatorii hotelieri locali. Analiştii au tras concluzia că iniţiativele şi campaniile de promovare a turismului intern au avut rezultatele scontate: peste 90% din unguri spun că îşi vor petrece zilele de concediu în ţară. Turiştii au fost încurajaţi să cheltuiescă şi de un program de vouchere finanţat de guvern. Cu toate acestea, hotelierii nu sunt optimişti. Rezervările la hotelurile din Budapesta, oraş care atrage în special vizitatori străini, s-au situat în august la mai puţin de 10% din nivelurile din 2019, ceea ce înseamnă că perspectivele pe termen scurt sunt sumbre. Tam·s Flesch, preşedintele Asociaţiei Hotelurilor şi Restaurantelor din Ungaria, a declarat că viaţa pentru sectorul ospitalităţii rămâne „foarte dificilă“, scrie Budapest Business Journal. „Iulie a fost un pic mai bună datorită curselor de Formula 1 şi Grand Prix.“ Se pare că locuitorii Budapestei au dat buzna în staţiunile de la ţară. În Bulgaria, cea mai depopulată ţară din UE, numărul de turişti bulgari care au călătorit în trimestrul doi este cu peste 63% sub nivelul din aceeaşi periodă a anului trecut, scrie Sofia Globe, care citează statistica oficială. Numărul de bulgari care au călătorit în ţară este cu 55% mai mic, iar cel al bulgarilor care s-au dus în străinătate s-a prăbuşit cu 87%. Guvernul bulgar a ridicat restricţiile de călătorie între oraşe pe 5 mai. Executivul se aşteaptă la un declin de 40% al turismului de iarnă. În Ungaria, turismul asigură mijloacele de trai pentru 400.000 de persoane.
În Spania, „sezonul se termină şi milioane de locuri de muncă sunt în joc“, spune Juan Carlos Higueras, expert la EAE Business School din Madrid. Oficial, Spania are cel mai mare număr de infecţii noi cu COVID-19 la 100.000 de locuitori din Europa, iar tot mai multe state emit avertismente de călătorie în această ţară, scrie Deutsche Welle. Până acum, potrivit statisticii, doar 55.000 de spanioli şi-au pierdut locul de muncă, aceasta deoarece mulţi angajaţi sunt încă plătiţi prin scheme de subvenţionare a programului redus de lucru. Însă un studiu al asociaţiei de afaceri FEDEA prezice că 70% dintre angajaţii din turism îşi vor pierde locurile de muncă. În 2019, aproape 2,4 milioane de persoane lucrau direct sau indirect în industria turismului, cu 500.000 mai multe decât în urmă cu zece ani. Însă acum numărul vizitatorilor străini este la o treime din cel normal, ceea ce pune presiune pe angajatori.
