Business Travel

Patronii propun, iar sindicatele resping: salariaţii ar trebui să renunţe la vacanţe pentru a reconstrui economia strivită de pandemie. Mai multă muncă este ceva „indecent“, spune un puternic sindicat francez

Salariaţii francezi au dreptul la cinci săptămâni libere obligatorii pe an, la care se adaugă până la 11 sărbători naţionale, în timp ce multora le este permis, de asemenea, un timp suplimentar de odihnă dacă au depăşit săptămâna oficială de lucru de 35 de ore.

Salariaţii francezi au dreptul la cinci săptămâni libere obligatorii pe an, la care se adaugă până la 11 sărbători naţionale, în timp ce multora le este permis, de asemenea, un timp suplimentar de odihnă dacă au depăşit săptămâna oficială de lucru de 35 de ore.

Autor: Bogdan Cojocaru

21.05.2020, 22:42 12002

Când patronatele din industria fin­lan­deză propuneau în aprilie ca fin­lan­dezii să renunţe la concedii pentru a reconstrui economia împinsă spre co­laps de pandemie, nimeni nu conş­tien­tiza ce înseamnă lungile săptămâni de izolare socială şi blocaj economic care aveau să urmaze. 

Propunerea n-a avut succes atunci într-o ţară al cărei premier a cochetat cu ideea săptămânii de lucru de patru zile.

Între timp, a putea pleca în concediu a devenit un simbol al eliberării şi al reintrării în normalitate.

Însă în Franţa a erupt recent o dezbatere pe aceeaşi temă: ca francezii să renunţe la sacrosantele lor „vacances“, scrie Financial Times. Dar şi aici, ideea este întâmpinată cu răceală şi este considerată sinucidere politică deşi economia se îndreaptă spre dezastru.

În Franţa, o relaxare parţială a măsurilor de caran­tină a început pe 11 mai, însă barurile, restau­rantele şi alte spaţii unde se pot aduna grupuri mari de oameni rămân închise. Cea de-a doua economie ca mărime a zonei euro a scăzut cu aproape 6% în primul trimestru, cel mai abrupt plonjon din era postbelică şi dublu faţă de cel al Germaniei. În condiţiile în care Franţa încearcă să-şi repornească economia, o opţiune sugerată de grupuri patronale şi un think-tank proeminent al pieţei libere, condus de un aliat al preşedintelui Emmanuel Macron, este ca oamenii să lucreze mai mult pentru a recupera ce s-a pierdut în pauza autoimpusă. Printre recomandările emise de Institutul Montaigne la începutul acestei luni se numără o „creştere necesară a timpului mediu de muncă“, pentru a permite întreprinderilor să compenseze productivitatea pierdută şi să-şi îmbu­nătăţească competitivitatea în raport cu alte ţări, şi creşterea taxelor pentru limitarea umflării deficitului şi evitarea riscului de blocaj în sectoarele în care cererea ar urma să rămână ridicată.

Pentru a realiza aceste lucruri, Bertrand Mar­tinot, economist şi autor al studiului, a sugerat eliminarea sărbătorii publice Joia Înălţării din luna mai, lună în care francezii au un număr peste medie de zile libere. De asemenea, el a recomandat reducerea la jumătate a vacanţelor şcolare de toamnă la o săptămână pentru a preveni ca prea mulţi oameni să-şi ia concediu în acelaşi timp şi, în sectorul public, o reducere temporară a concediului luat pentru a compensa orele suplimentare. Sindicatele au atacat ideea. În aprilie, Laurent Berger, şeful CFDT, cel mai mare sindicat, a calificat drept „indecent“ un apel similar la „mai multă muncă“ din partea Medef, cea mai puternică organizaţie pa­tronală franceză. Miercuri, Philippe Martinez, şeful confederaţiei sindicale CGT, a descris propunerile Institutului Montaigne drept „absurde“.

„Trebuie să punem capăt acestui mit potrivit căruia francezii sunt leneşi“, a spus el. Vacanţa şi programul de lucru sunt subiecte sensibile în Franţa. Săptămâna trecută, premierul Edouard Philippe a anunţat că „francezii vor putea pleca în vacanţă în Franţa“ în această vară, aducând astfel alinare nu numai întregii populaţii, blocată în casă cu săptămânile, ci şi sectorului turistic al ţării, care reprezintă aproape 8% din PIB şi oferă locuri de muncă la două milioane de oameni. Salariaţii francezi au dreptul la cinci săptămâni libere obli­gatorii pe an, la care se adaugă până la 11 sărbători naţionale, în timp ce multora le este permis, de asemenea, un timp suplimentar de odihnă dacă au depăşit săptămâna oficială de lucru de 35 de ore. Nu este prima dată când Institutul Montaigne le-a recomandat francezilor să muncească mai mult - a aruncat în public o idee similară în 2014 - şi nici nu este prima dată când a apărut o astfel de dezbatere în timpul crizei produse de pandemia de COVID-19. După ce sindicatele au răspuns negativ când Medef a abordat subiectul luna trecută, şeful patronatului, Geoffroy Roux de Bezieux, a declarat „dezbaterea închisă“.

Guvernul a încercat să se ţină cât mai departe posibil de discuţii - Bruno Le Maire, ministrul finanţelor, a numit acea sugestie o „idee amuzantă“ - dar premierul Philippe a spus că merită să fie discutată în viitor.

Patrick Artus, economist la Natixis, apreciază că eliminarea unei zile de vacanţă ar reduce cererea în unele sectoare, inclusiv în turism. „Există deja suficientă flexibilitate în sistem“, a spus el. „Unele companii vor avea nevoie de mai multe ore, altele va trebui să recurga la concedieri. Trebuie să le lăsăm ca lucrurile să decurgă de la sine la nivel de companie şi sector. Nu de sus în jos.“ Eliminarea vacanţelor, mai ales în sectorul public, ar însemna sinucidere politică pentru orice guvern. Indicatorii realizaţi de firma de cercetare economică IHS Markit sugerează că Franţa va suferi o lovitură „colosală“, chiar dacă declinul economic a încetinit în mai, scrie Bloomberg.

Şi în Finlanda activitatea economică de obicei „se închide“ vara datorită concediilor. Însă în aprilie Risto E.J. Penttil‰, CEO-ul Nordic West Office, a declarat că sezonul de vacanţe de vară şi retragerea restricţiilor de izolare sunt incompatibile.

„Iar acela ar fi momentul începerii reconstruirii economiei, nu vremea plecării în vacanţă. Dacă reporneşte şi creşterea economică, în principiu ar trebui să muncim“, a explicat el. Nordic West Office este o companie de consultanţă în afaceri globală şi totodată un think-tank înfiinţat de Penttil‰ şi de fostul CEO al Nokia Jorma Ollila. Puncte de vedere similare au fost exprimate de Confederaţia Industriilor Finlandeze. Economistul şef al organizaţiei, Sami Pakarinen, a spus că vacanţele de vară va trebui ajustate situaţiei din economie. Finlanda a fost cea mai rapidă ţară din UE în a adopta munca de acasă. Iar la munca de acasă a finlandezilor puţini europeni ar îndrăzni să viseze: cel puţin una din patru gospodării au o casă de vacanţă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO