Una dintre cele mai fericite ţări din lume se află în mijlocul Oceanului Pacific. Vanuatu, o ţară în formă de săgeată, alcătuită din peste 80 de insule aflate la 2.000 km est de Australia, s-a pe locul patru în topul celor mai fericite naţiuni ale lumii, potrivit unui studiu realizat de Happy Planet Index şi citat de BBC.
Clasamentul ia în calcul bunăstarea naţiunilor, speranţa de viaţă, nivelurile de inegalitate şi rata de poluare.
De când şi-a căpătat independenţa faţă de Marea Britanie şi Franţa în 1980, teritoriul ţării aparţine în totalitate populaţiei native ni-Vanuatu şi nu poate fi vândut sub nicio formă către străini. Un sondaj realizat în 2011 de Biroul Naţional de Statistică din Vanuatu arată că oamenii cu acces la terenuri fertile sunt, în marea majoritate a cazurilor, mai fericiţi decât cei care nu se bucură de acest tip de beneficii. În prezent, circa două treimi din populaţia de 298.000 de rezidenţi trăiesc în zone rurale, iar majoritatea insularilor au acces la terenuri unde îşi pot creşte propria mâncare.
Acelaşi sondaj arată faptul că porcii, ignamele şi recoltele de kava (plantă folosită pentru reducerea stresului şi anxietăţii) sunt extrem de accesibile şi pot fi folosite pe post de monedă de schimb.
O altă sursă de fericire este conexiunea strânsă pe care o au insularii cu tradiţiile şi numeroasele peisaje pe care le oferă arhipelagul, de la munţi stâncoşi la recife de corali. „Vanuatu” înseamnă de fapt „pământul nostru pentru totdeauna” în multe din cele 139 de limbi vorbite de populaţia ni-Vanuatu, fapt ce o face să fie una dintre cele mai dense ţări din punct de vedere lingvistic. Limbile indigene reprezintă principala limbă vorbită de către 92% din populaţia ni-Vanuatu, iar vasta majoritate a populaţiei înţelege suficient de bine ciclurile de cultivare a plantelor tradiţionale, istoria familiilor din imediata vecinătate şi importanţa florei şi faunei locale.
Cu toate acestea, ţara se confruntă cu unele provocări. Situată în Cercul de Foc al Pacificului, Vanuatu este foarte vulnerabilă la dezastre naturale, iar, în ultimii ani, insulele au fost mereu ameninţate de ritmul constant de creştere a apelor şi de schimbările climatice. Arhipelagul cea mai expusă ţară la dezastre naturale, potrivit unui studiu din 2014 al Universităţii Naţiunilor Unite. În 2015, Ciclonul Pam a devastat insulele, lăsând fără casă aproximativ 75.000 de oameni. Dar în ciuda ruinelor, rezidenţii şi-au reconstruit rapid casele, dând dovadă de o rezistenţă puternică şi demonstrând de ce se clasează pe locul 4 în Happy Planet Index.
