Business sustenabil

Business sustenabil. Ondrej Safar, country manager la CEZ România: Viitorul înseamnă producţie descentralizată, adică oamenii îşi vor produce propria energie în propriile facilităţi

08.07.2021, 17:15
Business sustenabil. Ondrej Safar, country manager la CEZ România: Viitorul înseamnă producţie descentralizată, adică oamenii îşi vor produce propria energie în propriile facilităţi

♦ CEZ Group România se pregăteşte pentru următorul val de dezvoltare a producţiei din surse regenerabile, în care modul în care producem şi consumăm electricitate va trece prin schimbări semnificative, orientate înspre producţia descentralizată.

Digitalizarea va avea un rol impor­tant în realizarea acestei transformări, iar gru­pul care şi-a schimbat recent acţionarul a in­vestit până acum circa 60 de milioane de euro în această direcţie.

„Ne aflăm în faţa unei transformări ma­jore a sectorului energetic. Vom asista la schim­bări semnificative în modul în care pro­ducem şi consumăm electricitate care vor con­­tinua în următorul deceniu, iar aceste schim­bări trebuie să se reflecte şi în capa­cita­tea reţelelor – un aspect foarte important pentru noi. Pentru că este în respon­sa­bilitatea noastră să fim facilitatori ai acestei schim­bări şi nu cei care o complică sau o blo­chează. În linii mari, asta înseamnă pentru noi să acţionăm responsabil în domeniul ener­getic“, descrie Ondrej Safar, country manager al CEZ România, direcţiile pe care se concentrează. El precizează că au început pre­gătirea în direcţia următorului val de trans­formare energetică în urmă cu 4-5 ani, iar digitalizarea are un rol important în aceas­tă strategie.

„Acum, avem aceste unităţi foarte mari de producţie, precum CEZ Oltenia sau chiar Parcul Eolian CEZ, în care producem ener­gia care, prin intermediul reţelelor de trans­port şi distribuţie, ajunge la consumatori.  Iar aceştia consumă electricitatea. Viitorul însă înseamnă producţie descentralizată. Adică oamenii îşi vor produce propria energie în pro­priile facilităţi. De exemplu, acolo unde func­ţionează o fabrică se vor monta celule foto­voltaice, în parcuri, pe acoperişuri, în case etc. Cu alte cuvinte, electricitatea va fi pro­dusă acolo unde se şi consumă“, explică Safar. Astfel,  în viitor modul în care va func­ţio­na reţeaua de distribuţie va fi cu totul dife­rit, direcţie în care trebuie să implementeze foar­te multe sisteme.  „Trebuie să lucrăm cu mul­te date ca să putem păstra echilibrul în re­ţea şi de aceea digitalizarea e importantă. Acum 15 ani, când vorbeam despre imple­men­tarea sistemelor, era vorba mai ales des­pre eficienţă, dar acum când vine vorba des­pre sisteme, ne referim mai ales la gestiona­rea unor volume foarte mari de date care rezul­tă din procesele de producţie şi distri­buţie. Aşa că nu e vorba despre o investiţie de optimizare, ci despre una care ne asigură ca­pacitatea de a gestiona şi de a coordona procesele în viitor.“

Valoarea investiţiei direcţionate în di­gi­talizare ajunge astfel la aproximativ 60 de milioane de euro, iar dincolo de aceasta vor investi semnificativ şi în oamenii care vor folosi aceste sisteme pentru atingerea potenţialului maxim al acestora.

Reţelele vor trebui să fie întreţinute tot de oameni, prin urmare trebuie să se asigure că vor şi avea experţii necesari în acest domeniu. În acest sens, au iniţiat şi derulează în continuare proiectul Ucenic Electrician, prin care atrag elevi în fiecare judeţ şi le arată acestora ce înseamnă să fii electrician. „Pentru că nu e vorba numai despre lucrul la stâlp, ci în mare măsură despre tehnologie, care devine parte integrantă din viaţă curentă a tuturor, inclusiv a electricienilor. Chiar asta le explicăm tinerilor, că e din ce în ce mai mult vorba despre tehnologie.“

Cealaltă direcţie în care investesc este pentru a-i ajuta pe clienţi să depăşească cu bine perioada de tranziţie spre producţia distribuită. „Rolul nostru e să le fim alături, iar în această fază e vorba despre a le explica ce înseamnă şi de ce au nevoie pentru implementare. Am fost foarte activi în astfel de iniţiative, ca de exemplu acum un an când au fost promovate subvenţii pentru montarea de panouri fotovoltaice, iar noi i-am ajutat pe clienţi să acceseze acele subvenţii şi să implementeze proiectele.“ De asemenea, anul trecut au sprijinit şcolile să devină independente energetic, prin montarea de panouri fotovoltaice pe clădirile proprii, iar Ondrej Safar crede că aceasta serveşte şi unui scop educaţional, ajutându-i pe elevi să înţeleagă concret despre ce e vorba: „Nu e science fiction, ci o tehnologie care devină parte din viaţă de zi cu zi“. În prezent, au aproximativ 2.000 de prosumeri conectaţi (1.909 la 01.06.2021; clienţi care produc propria electricitate) şi Safar spune că au multe alte cereri în curs de racordare.

„Tendinţa este în creştere, cu câţiva factori care contribuie în mod direct: tehnologia se ieftineşte, iar asta va aduce argumentul economic, unul dintre cele mai puternice, mai mult în atenţia oamenilor.“ El aseamănă dezvoltarea acestui segment cu evoluţia serviciilor de telefonie, începând cu anii ‘90. „Era visul fiecărui cămin să aibă propriul telefon fix (vin din Republica Cehă, tot o ţară comunistă, ca şi România), iar oamenii erau dispuşi să aştepte ani la rând pentru asta. Iar apoi, la un moment dat, toţi aveau un telefon mobil şi nimeni nu mai dorea un telefon fix. Şi totul s-a întâmplat foarte repede şi a fost o chestiune strict legată de evoluţia tehnologică. Tot asta se va întâmpla şi în sectorul energetic. Iar perioada în care s-au schimbat lucrurile a fost una relativ scurtă, nu a durat decenii. Ne apropiem de momentul în care vom avea la dispoziţie tehnologia care să susţină şi stocarea de energie, pentru că în fluxul energetic stocarea e unul dintre aspectele esenţiale, mai ales când vine vorba de producţia din surse regenerabile.“

Anul 2020 a fost cel în care grupul CEZ şi-a schimbat şi acţionarul – cehii de la CEZ au vândut operaţiunile din România australienilor de la Macquarie Infrastructure and Real Assets, în cea mai mare tranzacţie din energie din ultimii ani. „Avem un nou acţionar, unul dintre cele mai mari fonduri de infrastructură din lume şi, cred că acesta e un semn foarte bun pentru România – că un astfel de investitor intră pe piaţa românească – un semn de apreciere şi încredere pentru dezvoltarea României. Vorbim de un investitor pe termen lung (7 ani sau mai mult), care e interesat în primul rând de creşterea valorii companiei, deci probabil că în prima fază nu vom vorbi despre profit, ci despre sănătate şi securitate în muncă şi valoarea pe termen lung a companiei. Iar asta e o perspectivă parţial nouă pentru noi, dar una foarte interesantă.“

 

Acest articol face parte din proiectul Business Sustenabil, realizat de Business MAGAZIN în parteneriat cu EY România. 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Business sustenabil

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.