#superstories. Business sportiv. Pariul ZF pe viitorii campioni. Raul Mitrache 16 ani, baschet: Cred că a face sport de performanţă în paralel cu şcoala este cea mai grea parte pentru orice sportiv de performanţă. Şcoala nu trebuie neglijată şi defavorizată şi încerc să fac asta cât de bine pot

♦ Raul Mitrache a descoperit baschetul la trei ani, când tatăl său îl ducea la meciurile de baschet ale echipei Gaz Metan Mediaş. În sala de baschet, spune el, a făcut primele operaţii aritmetice, calculând diferenţele de puncte între echipe. Astăzi, face sport de performanţă la clubul CSU Andu Sibiu, a câştigat câteva titluri notabile la categoriile sale de vârstă şi îşi doreşte să aibă şansa să participe la Euroliga.

 

1. Cum ai descoperit baschetul? La ce vârstă te-ai apucat de baschet?

Am descoperit baschetul de când eram foarte mic, cred ca în jurul vârstei de trei ani. Tata mă ducea cu el la meciurile de baschet ale echipei Gaz Metan Mediaş, care pe atunci juca în Liga Naţională şi avea o echipă foarte bună, iar sala se umplea la fiecare meci. Mă ţinea în braţe şi îmi explica ce se întâmplă pe teren şi regulile jocului de baschet. În sala de baschet am făcut şi primele operaţii aritmetice, calculând mereu diferenţa de puncte între echipa favorită şi echipa adversă. Nu a durat mult până am devenit dornic să joc şi eu baschet. Acasă aveam un mini coş de baschet de aproximativ un metru şi jumătate la care mă jucam tot timpul cu o minge cât cea de handbal şi încă de atunci îmi plăcea foarte mult să bag mingea în coş. Pe la şase ani, tata m-a dat la baschet, în grija domnului antrenor Cosmin Ploscar, la clubul Perform Mediaş.

2. Ce te-a atras cel mai mult la acest sport? Ce are în plus, pentru tine, faţă de alte sporturi?

Pentru mine, baschetul e cel mai frumos sport din toate punctele de vedere. Îmi place foarte mult jocul colectiv, aruncarea de trei puncte, iar slam dunkurile mi s-au părut tot timpul foarte spectaculoase. Spre deosebire de alte sporturi, are o dinamică aparte, sunt 24 de secunde care îţi limitează timpul de atac deci nu este timp de pierdut.

3. Cum ai ajuns să practici sport de performanţă?

La vârsta de 13 ani, am participat la Târgovişte la programul Perform organizat de Federaţia Română de Baschet pentru copiii de perspectivă. Aici am fost observat de un antrenor de baschet care mi-a recomandat să merg la o echipă din Sibiu pentru a face baschet la un nivel mai înalt deoarece la Mediaş nu făceam de performanţă. La scurt timp, am primit invitaţia de a mă alătura clubului CSU Sibiu. Am făcut pasul spre Sibiu, unde am început, din clasa a VIII-a, să fac naveta la antrenamente şi să joc pentru prima dată într-un campionat naţional, la categoria U15 şi U16. Primul an a fost dificil pentru mine, deoarece am avut parte de mici accidentări care mi-au dat bătăi de cap pe tot parcursul sezonului. De asemenea, ajungeam mai greu la antrenamente pentru că în acelaşi timp trebuia să mă pregătesc pentru examenul de Evaluare Naţională. Aşa cum era de aşteptat, evoluţiile mele din meciuri nu au impresionat,  însă erau promiţătoare, iar managerul şi antrenorii de la club au crezut în mine şi m-au încurajat.

4. Cât de dificil a fost parcursul tău până în acest punct?

Până acum nu pot spune că parcursul meu ca sportiv a fost foarte dificil. Sunt conştient că greul abia acum începe, dacă vreau să devin jucător profesionist. Însă au existat şi momente dificile pentru mine, cum am menţionat anterior, în clasa a VIII-a a fost primul meu an de baschet de performanţă, făceam naveta o oră până la antrenament şi jucam la două categorii de vârstă, îmbinând toate acestea cu pregătirea pentru evaluarea naţională. Când încă eram la Mediaş, nu pot spune că au existat momente grele pentru mine, deoarece mereu mă duceam la antrenamente cu plăcere şi chef de baschet. O singură data m-am lăsat de baschet şi am încercat fotbalul, dar după două luni am revenit la baschet. De când m-am mutat la Sibiu, începând cu clasa a 9-a, cred că cel mai greu îmi este să fiu departe de casă şi părinţi, dar cu timpul m-am obişnuit. Din fericire, nu am avut parte de accidentări mai grave care sa îmi îngreuneze semnificativ parcursul meu ca sportiv până acum.

5. La ce club eşti înscris?

Sunt legitimat la clubul CSU Andu Sibiu.

6. Cum te-a ajutat baschetul să te dezvolţi? Ce te-a învăţat?

Baschetul m-a ajutat să mă dezvolt foarte mult atât fizic, cât şi psihic. Este un sport care necesită o bună pregătire fizică şi un corp sănătos şi puternic. De asemenea, impune multă disciplină şi spirit de echipă. M-a învăţat că mereu pot mai mult, să am grija de corpul meu (alimentaţie, somn, hidratare şi stretching), să nu-mi subestimez niciodată adversarul şi să fiu un bun coechipier.

7. Cum arată o zi din viaţa ta? Cum reuşeşti să faci faţă cu şcoala şi cu sportul?

Cred că aceasta este cea mai grea parte pentru orice sportiv de performanţă. Sunt de părere că şcoala nu trebuie neglijată şi defavorizată şi încerc să fac asta cât de bine pot. Nu îmi este uşor, dar cu puţină disciplină e realizabil. O zi din viaţa mea începe la ora 7, atunci îmi sună alarma. Mă pregătesc pentru şcoală, unde mă duc de la 8:00 până la 14:00 sau 15:00. Mă întorc acasă să mănânc prânzul pe fugă, apoi plec la antrenamentul cu echipa de la 16:30. În funcţie de zi, mai am un antrenament de baschet sau de forţă ori individual cu antrenorul meu. Seara ajung acasă pe la 20:30 - 21:00, fac duş, mănânc şi până la 22:30 lucrez pentru şcoală, după care mă pun la somn.

8. Care au fost cele mai dificile momente şi cum ai reuşit să treci peste acestea?

Aşa cum am menţionat anterior, nu am avut parte de momente cu adevărat dificile, cum ar fi o accidentare gravă. Din punctul meu de vedere, accidentările grave sunt cele mai grele încercări la care poate fi pus un sportiv. Cred că cel mai greu pentru mine până acum a fost să plec de acasă la o vârstă destul de fragedă, la doar 14 ani. M-a ajutat faptul că am venit aici să fac ceea ce îmi place cel mai mult şi că părinţii făceau tot posibilul să vină cât mai des să mă viziteze şi pentru asta le mulţumesc foarte mult. Mi-au fost alături încă de la început,  ori mama ori tata mă duceau la antrenament tot timpul, mi-au cumpărat orice echipament am avut nevoie şi m-au susţinut cât au putut de bine. Pentru asta le sunt foarte recunoscător. De asemenea, managerul echipei, dl. Alexandru Hanea, precum şi antrenorii Nikola Pavlovici şi Alexandru Rubint m-au ajutat ca acomodarea şi integrarea mea să fie cât mai uşoare şi m-au susţinut în permanenţă. Nu în ultimul rând, colegii de echipă au fost alături de mine.

9. Ce titluri ai obţinut până acum?

În aceşti doi ani şi jumătate de când practic baschet de performanţă, am reuşit să obţin nu multe, dar câteva titluri notabile. Locul al şaselea la turneul final U16, acolo unde am fost inclus în echipa Best 5 a turneului şi locul al patrulea la Campionatul European U16 Divizia B, alături de echipa naţională a României. De asemenea, am mai obţinut câteva titluri individuale la turnee europene de baschet pentru juniori.

10. Ce titluri vrei să mai obţii? În ce campionate visezi să joci?

Sincer, nu mi-am propus să obţin anumite titluri pentru că deocamdată nu le consider importante. Ce vreau însă este să mă dezvolt ca jucător şi să ajung să joc în cele mai puternice campionate din Europa, cum ar fi Euroliga. Este visul meu.

11. Care sunt sportivii tăi preferaţi? Cum te-au inspirat?

Sportivul meu preferat este Stephen Curry. Îl admir de mic copil deoarece pe atunci aruncarea de trei puncte mi se părea cea mai spectaculoasă, iar el este cunoscut ca fiind cel mai bun aruncător de trei puncte din istorie. Acum, chiar dacă avem stiluri de joc total diferite şi jucăm pe poziţii diferite, tot îl admir şi îmi place foarte mult jocul lui.

12. De ce ar trebui să se apuce un copil de baschet?

Sunt de părere că orice copil ar trebui să practice un sport, evident nu neapărat de performanţă, ci doar pentru a se menţine sănătos, mobil, să iasă din casă, să socializeze şi, de ce nu, să îşi găsească o pasiune. Baschetul îmbină disciplina cu spiritul de echipă, dezvoltă atleticitatea, coordonarea, viteza de reacţie şi multe altele. Consider că este sportul ideal pentru orice copil dornic să facă un sport şi îi încurajez să îl încerce.