Business sportiv. Un singur antrenor de fotbal pregăteşte 39 de sportivi români. Bucureştiul, Timişul şi Prahova au cele mai multe cluburi de fotbal din ţară

♦ În judeţul Iaşi există doar 67 de cluburi sportive, în timp ce în Ialomiţa, un judeţ cu o mai slabă putere economică decât judeţul din Moldova, sunt 72 de structuri sportive de fotbal ♦ Anul trecut, Federaţia Română de Fotbal număra 158.000 de sportivi legitimaţi, dintre care 65.000 de sportivi erau încadraţi la categoriile de tineret, juniori sau cadeţi.

Cele mai multe cluburi de fotbal afiliate Federaţiei Române de Fotbal se află în Bucureşti, Timiş şi Prahova, cu peste 100 de astfel de structuri, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Sport. Din distribuţia geografică a structurilor sportive de fotbal se poate observa însă că puterea economică a judeţelor nu este direct proporţională cu numărul cluburilor de fotbal, ceea ce arată că sportul rege dictează chiar şi în zonele mai puţin dezvoltate economic.

Spre deosebire de alte sporturi, mai scumpe chiar, fotbalul nu este la fel de dependent de puterea economică. Spre exemplu, în judeţul Iaşi există doar 67 de cluburi sportive, în timp ce în Ialomiţa, un judeţ cu o mai slabă putere economică decât judeţul din Moldova, sunt 72 de structuri sportive de fotbal. De asemenea, Dâmboviţa are 105 cluburi de fotbal, faţă de 72 de structuri în Braşov sau 104 cluburi în judeţul Cluj. Istoric, puterea fotbalului în Europa şi în lume, de altfel cel mai popular sport, a fost de a îi uni pe cei bogaţi cu cei săraci, practicarea acestui sport fiind foarte accesibilă.

 În România, există 2.800 de cluburi sportive afiliate Federaţiei Române de Fotbal.

Federaţia Română de Fotbal este cea mai mare federaţie sportivă din ţară după numărul de sportivi legitimaţi, adunând peste 158.000 de sportivi profesionişti. Dintre aceştia, aproape 65.000 de sportivi erau încadraţi la categoriile de tineret, juniori sau cadeţi, în timp ce 24.700 de sportivi erau copii, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Potrivit calculelor ZF pe baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Sport, un antrenor de fotbal pregăteşte 39 de sportivi, un număr prea mare pentru ca un singur antrenor să fie atent la fiecare sportiv astfel încât să îl îndrume către înalta performanţă. Problema resursei umane nu este doar în fotbal, ci în sport în general.

O nouă generaţie de aur în fotbal e puţin probabilă în contextul în care lipsa specialiştilor este o reală problemă cu care fotbalul se confruntă. Fără această bază, fotbalul românesc nu ar putea da, în viitor, mari sportivi de performanţă. Mai mult, lipsa specialiştilor este dublată şi de o infrastructură slab dezvoltată, deşi fotbalul beneficiază de cea mai extinsă infrastructură sportivă din ţară. Deşi fotbalul este cel mai popular sport de pe plan local, având şi cei mai mulţi sportivi legitimaţi, cât şi cei mai mulţi amatori ai acestui sport, performanţa României la fotbal a scăzut considerabil în ultimii ani, marile echipe de fotbal locale nemaireuşind să ajungă în campionate importante şi nici să obţină titluri răsunătoare.