Business sportiv. România, la pedalat. Cu cea mai slabă infrastructură dedicată bicicletelor, în ţară sunt zeci de kilometri de piste de biciclete în stadiul de proiectare şi puţine în construcţie

♦ Primăria Sectorului 2 are în plan unul dintre cele mai mari proiecte de piste de biciclete din ţară, cu o lungime totală de circa 36 km ♦ Proiectul se află în ultima parte a studiului de fezabilitate, iar primarul sectorului 2, Radu Mihaiu, estimează că lucrările vor începe anul viitor.

România se numără printre ţările cu cea mai slabă infrastructură dedicată bicicletelor, cu oraşe sufo­cate de trafic, unde alternativa ar fi chiar pedalatul. Marile oraşe se mai pot “mândri” cu câţiva kilometri de piste de biciclete, însă amenajarea lor nu a fost făcută în baza unui studiu privind traseele de acasă şi până la muncă ale cetăţenilor, tocmai pentru a decongestiona traficul. Multe dintre proiectele privind construcţia sau amenjarea pistelor de bicicletă se află în stadiul de intenţie sau de proiectare, astfel că puţine piste se construiesc în momentul de faţă în ţară, potrivit informaţiilor companiei de date pentru sectorul de construcţii IBC Focus.

Unul dintre cele mai mari proiecte pentru infrastructura de biciclete este al Primăriei Sectorului 2, care plănuieşte să adauge 36 de kilometri de piste de biciclete în sectorul 2, cât şi pe câteva artere principale aflate în administrarea Primăriei Generale Bucureşti.

„Suntem la 95% cu studiul de fezabilitate, încă analizăm arterele Bucureştiului şi includerea sau excluderea anumitor artere în funcţie de o analiză origine-destinaţie. Noi ne dorim ca pistele de bicicletă să nu fie doar de plimbare, să fie efectiv ca un mijloc de transport de acasă până la birou, de acasă până la şcoală, ceea ce implică un studiu de mobilitate origine-destinaţie şi implică modificarea unor artere. Suntem foarte aproape de a finaliza acest studiu de fezabilitate, sper să avem săptămâna aceasta un acord de principiu şi săptămânile următoare să se finalizeze studiul de fezabilitate”, spune pentru ZF Radu Mihaiu, primarul sectorului 2.

Proiectul se află în ultima parte a studiului de fezabilitate, deşi a fost anunţat încă de anul trecut. Radu Mihaiu, primarul sectorului 2, estimează că lucrările ar putea începe anul viitor, dacă va există o colaborare bună cu Primăria Generală.

„Încercăm să ne sincronizăm cu nevoia cetăţenilor de a se deplasa şi cu masterplanul velo care este contractat de Primăria Generală, avem discuţii cu toată lumea în aşa fel încât să nu facă fiecare de capul lui nişte piste de biciclete care să rămână nefolosite. Ne dorim ca pistele de biciclete să fie un mod real de a direcţiona traficul. Dacă va exista infrastructură, sunt convins că din ce în ce mai mulţi bucureşteni vor merge cu bicicletele”, mai spune el.

Un alt proiect care prevede construcţia unor piste de biciclete de o lungime considerabilă este desfăşurat de primăria Sânnicolau Mare, judeţul Timiş. Datele de la IBC Focus arată că primăria din judeţul Timiş are în plan construirea a 21 de kilometri de piste de biciclete, proiectul fiind la stadiul de proiectare.

În aproape toate judeţele ţării există cel puţin un proiect privind construcţia sau amenajarea unor piste de bicicletă, dar multe dintre ele sunt incluse în proiecte mai mari, precum modernizarea unor drumuri, poduri sau alte lucrări de infrastructură unde ar putea fi incluse şi pistele de bicicletă. Astfel, nu există o evidenţă clară a proiectelor privind construcţia pistelor de biciclete la nivel naţional, cât şi dimensiunea totală a viitoarelor piste. Mai mult, există proiecte ale dezvoltatorilor imobiliari de amenajare a unor piste de bicicletă în cadrul complexurilor rezidenţiale, însă nici în aceste cazuri nu există o diferenţiere între pistele de bicicletă şi alte lucrări de infrastructură sau de agrement.

În ceea ce priveşte bicicletele, atât că o metodă de a face mişcare, cât şi că o alternativă de transport în oraş, nu există o infrastructură dezvoltată. Singura pistă de biciclete funcţională din Bucureşti este cea de pe Calea Victoriei, care are doar patru kilometri.

Proiectele de piste de biciclete aflate acum în diverse stadii nu vizează doar marile oraşe ale ţării, ci şi zonele rurale sau zonele limitrofe ale oraşelor.

România are o infrastructură slab dezvoltată pentru mobilitatea cu ajutorul bicicletelor, însă tendinţa este de a merge tot mai mult către dezvoltarea unei astfel de infrastructuri. De asemenea, România este pe ultimele locuri în Europa la acest capitol, astfel că Bucureştiul este mult în urma marilor capitale, în care bicicleta reprezintă un real mijloc de transport.

Pe de altă parte, în Berlin, toate proiectele de infrastructură pentru biciclete care îngreunează traficul auto au fost suspendate. În toată Europa, nemulţumirea populară faţă de eforturile de reducere a numărului de maşini în oraşe a adus bicicleta într-un război cultural, politicienii profitând de această problemă pentru a se proclama de partea şoferilor din clasa muncitoare, scrie Politico. Odată cu ridicarea restricţiilor COVID, a dispărut şi entuziasmul pentru infrastructura pentru ciclism. În timp ce aproape 70% dintre respondenţii la un sondaj YouGov din 2020 au spus că doresc că restricţiile privind utilizarea maşinilor să fie menţinute după pandemie, opoziţia faţă de spaţiul acordat opţiunilor de mobilitate verde, cum ar fi bicicletele, a devenit mai puternică pe măsură ce oamenii s-au întors la serviciu, mai arată Politico.