Business sportiv. Elisabeta Lipa, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport: Trebuie să clădim o cultură a practicării activităţilor sportive, să obişnuim oamenii cu rutina mişcării. Sportul trebuie să facă parte din viaţa noastră de zi cu zi

♦ Agenţia Naţională pentru Sport are în plan, pe termen mediu şi lung, să crească procentul românilor care practică sport, de la 6% la 35% ♦ Unul dintre obiectivele instituţiei pentru a promova sportul la nivel de masă este organizarea competiţiilor de nivel european şi mondial în România.

Elisabeta Lipa, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, spune că obiectivele instituţiei reprezentative pentru sportul românesc sunt de a creşte gradul de practicare a sportului în rândul amatorilor. Pentru a putea vorbi de performanţă, trebuie mai întâi să fie creată o bază de selecţie, care poate fi făcută doar printr-un număr mai mare de sportivi amatori.

„Deşi am fost sportiv de performanţă şi preşedinte de federaţie, înţeleg şi cred în nevoia de a avea, înainte de orice, o populaţie sănătoasă. Ea este baza de selecţie pentru sportul de performanţă, dar o populaţie activă, cu o stare de sănătate şi un tonus psihic bun reprezintă chiar mai mult decât atât. Din acest motiv, creşterea gradului de participare activă a populaţiei de toate vârstele la activităţi sportive este printre priorităţile noastre, la nivelul sportului de masă. Creşterea gradului de practicare a activităţilor sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, de asemenea. Trebuie să clădim o cultură a practicării activităţilor sportive, să obişnuim oamenii cu rutina mişcării. Sportul trebuie să facă parte din viaţa noastră de zi cu zi“, spune pentru ZF Elisabeta Lipa.

Pentru creşterea numărului de sportivi amatori este însă nevoie şi de infrastructură sportivă, cât şi de resursă umană suficientă şi calificată. Elisabeta Lipa este de părere că numărul profesioniştilor ar putea creşte doar prin susţinerea iniţiativei private şi încurajarea investiţiilor în sport, fără a menţiona care sunt proiectele pe care le are în plan agenţia pentru a creşte investiţiile în sport.

Ea menţionează însă că pentru a creşte numărul de sportivi de performanţă este nevoie de o dezvoltare a sportului de masă, astfel că şi-a propus creşterea numărului de practicanţi de la 6% la 35%, procentul populaţiei active.

„Ca paşi în atingerea acestui obiectiv, ne vom axa pe dezvoltarea unor programe de finanţare prin Agenţia Naţională pentru Sport, privind promovarea şi dezvoltarea sportului pentru toţi.“

„Un pilon important în această strategie de creştere îl reprezintă sportul şcolar, deci este necesară reaşezarea piramidei sportului prin poziţionarea acestuia la baza ei. Programele implementate prin Federaţia Sportul Şcolar şi Universitar, susţinerea activităţilor sportive masters sau implementarea Programului „Start-up Sport“, de dezvoltare a structurilor sportive private de pe teritoriul României, sunt şi ele printre preocupările noastre“, explică ea.

Agenţia Naţională pentru Sport are în plan reluarea parteneriatului cu Ministerul Educaţiei pentru organizarea de competiţii şcolare şi universitare, cât şi finanţarea programelor pentru cercetarea ştiinţifică în domeniul sportului de performanţă şi dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii.

Aceste planuri fac însă parte din strategie pe termen mediu, preocupările instituţiei în perioada imediat următoare sunt Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.

„Suntem în an preolimpic, deci prioritate vor avea federaţiile calificate la JO Paris. În rest, nu avem sporturi principale sau secundare. Categoric, sunt sporturi dezvoltate mai mult în acest moment, spre care ne vom apleca în continuare pentru a-i sprijini în realizarea obiectivelor propuse, dar, evident, avem şi sporturi mai puţin dezvoltate momentan, pe care vom încerca sa le analizăm mai mult, pentru a vedea ce nevoi au ca să poată performa“, spune ea.

Performanţa sportivă din România a pierdut din teren în ultimii ani, iar numărul medaliilor obţinute la Jocurile Olimpice în ultimele ediţii s-a micşorat, cu tot mai puţine medalii de aur obţinute de sportivii români. Pentru a inversa acest trend, spune Elisabeta Lipa, este nevoie de umărirea pe termen lung a unui obiectiv pentru susţinerea programelor de finanţare a loturilor naţionale de juniori şi a centrelor olimpice de juniori şi tinere pentru a asigura parcursul coerent al sportivilor de înaltă performanţă.

„În paralel, consider că trebuie să acordăm atenţie reconversiei foştilor sportivi, aflaţi în dificultate, spre alte domenii de activitate, creşterea gradului de profesionalizare a specialiştilor, susţinerea programelor cu privire la Ştiinţa Sportului, Medicină Sportivă, Formarea şi Perfecţionarea Antrenorilor, condiţie esenţială în obţinerea Înaltei Performanţe Sportive.“

O altă componentă importantă pentru a creşte numărul sportivilor este organizarea de competiţii internaţionale majore, campionate europene şi mondiale, care contribuie semnificativ la promovarea sportului, dar şi a imaginii României în afară.

Proiectele dedicate copiilor, cum este şi Hercules, prin care copiii pot practica în vacanţele şcolare diferite sporturi, vor continua, spune ea.

„Orice început se face cu paşi mici, iar primul pas este să aduci copiii mai aproape de sport, mai întâi în joacă, apoi tot mai serios. Mi-aş mai dori ca marii sportivi să îşi ia în serios rolul de ambasadori ai sportului. Nu trebuie să existe fost mare sportiv care să nu le vorbească oamenilor şi mai ales copiilor despre frumuseţea mişcării, despre beneficiile ei, despre bucuria de a face performanţă şi de a-ţi reprezenta ţara cu cinste“, precizează ea.

Pe lângă astfel de proiecte, Elisabeta Lipa îşi doreşte să continue programul de vouchere pentru echipamente sportive şi extinderea lui de la 30.000 de beneficiari la 100.000, cât şi îmbunătăţirea programului naţional „Generaţia 28“, pentru atragerea şi pregătirea pentru sportul de performanţă a 60.000 de copii şi tineri pe an.