Business sportiv. Aproape 1.000 de terenuri de sport şi baze sportive vor fi adăugate în anii următori în România. Timişul, cu 56 de şantiere deschise, campion la numărul de proiecte în desfăşurare

♦ Cele mai multe proiecte de construcţie a terenurilor de sport sau a bazelor sportive se află în cele mai importante judeţe din punct de vedere al puterii economice, ceea ce arată că acolo unde există o piaţă, există potenţial de dezvoltare şi interes.

România va adăuga aproape 1.000 de terenuri de sport şi baze sportive în următorii ani, potrivit companiei de date pentru sectorul de construcţii IBC Focus. Cele mai multe lucrări aflate în defăşurare sunt în judeţul Timiş, unde se află 56 de proiecte. Pe locul al doilea în clasamentul judeţelor cu cele mai multe proiecte aflate în desfăşurare este Iaşiul, cu 50 de proiecte, urmat de Bucureşti.

La polul opus se află Mehedinţi, cu doar două proiecte, Ialomiţa, cinci proiecte, şi Bistriţa-Năsăud, cu doar nouă proiecte.

Cele mai multe proiecte de construire de terenuri de sport sau de baze sportive se află în cele mai importante judeţe din punctul de vedere al puterii economice, ceea ce arată că acolo unde există o piaţă există potenţial de dezvoltare şi interes.

Cele mai multe astfel de proiecte sunt realizate de stat, privatul fiind mai puţin implicat în dezvoltarea infrastructurii sportive. Statul investeşte cel mai mult în sport prin Compania Naţională de Investiţii. Anul trecut, statul a finalizat prin CNI peste 70 de proiecte de bazine de înot, complexuri sportive şi săli de sport. Cele mai mari investiţii au fost făcute în sălile de sport, fiind şi cele mai multe astfel de proiecte finalizate anul acesta, mai exact 61 de săli de sport în valoare totală de 580 milioane lei.

Prin CNI, Bihorul a fost judeţul cu cele mai mari investiţii, în valoare de 131 milioane lei, cu doar două proiecte de infrastructură. Astfel, în Oradea a fost finalizată construcţia sălii polivalente de 5.000 de locuri, proiect în valoare de 122 milioane lei, dar şi o sală de sport în satul Biharia, judeţul Bihor, investiţie de aproape 9 milioane lei.

De asemenea, Bihorul se numără şi printre judeţele cu cele mai multe şantiere deschise, potrivit datelor IBC Focus, având circa 48 de proiecte în derulare.

Infrastructura sportivă locală este slab dezvoltată, cu puţine baze sportive la standarde înalte, iar oraşele mici şi zonele rurale nici nu dispun de astfel de facilităţi sportive. România nu are o strategie naţională de dezvoltare şi promovare a sportului, iar diferenţele sunt foarte mari între zonele urbane şi cele rurale.

Centrele urbane, unde se investeşte, au o infrastructură sportivă dezvoltată, însă oraşele mici şi comunele sunt neglijate şi stau la mâna autorităţilor locale, care înţeleg sau nu importanţa sportului pentru dezvoltarea copiilor.

Investiţiile mici şi lipsa unei strategii a promovării sportului se văd în cifre. Peste jumătate dintre români nu au practicat niciodată activităţi fizice şi mai puţin de două persoane din zece practică un sport în mod regulat.

Cea mai dezvoltată infrastructură sportivă din ţară se află în Bucureşti, unde există cele mai multe baze sportive, dar şi cu cele mai înalte standarde, atât din zona publică, cât şi din cea privată. De asemenea, cele mai mari companii care administrează baze sportive sau cluburi de sport sunt din Bucureşti, Fotbal Club FCSB şi compania care administrează Clubul Stejarii, unul dintre cluburile cu o infrastructură comparabilă cu cele din Europa.