Momentul în care unul dintre cele trei state din zona euro careau cerut ajutor financiar extern îşi va restructura datoriile vaavea implicaţii profunde pentru ceilalţi membri şi chiar pentruexistenţa uniunii monetare, potrivit unei analize Wall StreetJournal (WSJ), citată de Mediafax Business.
Cu cât restructurarea se face maidevreme, cu atât vor fi afectate mai mult băncile din zona euro.Însă, dacă restructurarea vine târziu, contribuabilii şi ţărilecreditoare vor deveni mai reticente în a ajuta o altă ţară, ceea ceva pune la încercare unitatea zonei euro.
Pe măsură ce timpul trece,datoriile guvernelor Greciei, Irlandei şi, în curând, alePortugaliei sunt transferate din sectorul privat în cel public.Investitorii privaţi nu vor să finaţeze aceste guverne, iar înaceste condiţii, când obligaţiunile ajung la scadenţă, fondurilesunt investite în alte active.
UE şi FMI înlocuiesc acestefinanţări, astfel că ponderea datoriilor deţinute de instituţiilefinanciare internaţionale creşte. Astfel, dacă vreunul dintre celetrei state îşi restructurează acum datoria, investitorilor privaţili se vor cere reevaluări negative de circa 50%, situaţie delocconfortabilă.
În schimb, dacă vreunul dintreguverne cere restructurarea datoriei din 2013 se va confrunta cudouă alternative mult mai dificile, respectiv intrarea înincapacitate de plată către toţi creditorii privaţi, ceea ceînseamnă ieşirea de pe pieţele financiare timp de mai mulţi ani,sau cererea unor reevaluări negative ale datoriilor deţinute dealţi membri ai zonei euro.
A doua varinată va întâmpinaprobleme politice, poate chiar imposibil de rezolvat, notează WSJ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
