Business Internaţional

Cum vor americanii să controleze fotbalul european: Douăsprezece dintre cele mai mari cluburi de fotbal din Europa au semnat pentru crearea unei Super Ligi, un nou rival pentru Liga Campionilor, finanţat de JPMorgan cu până la 6 mld. dolari

Veniturile generate de media şi sponsorizări ar ajunge la 4 miliarde de dolari în cadrul Super Ligii, cluburile încasând anual 264 de milioane de euro

Veniturile generate de media şi sponsorizări ar ajunge la 4 miliarde de dolari în cadrul Super Ligii, cluburile încasând anual 264 de milioane de euro

Autor: Eduard Ivanovici

19.04.2021, 13:53 721

Douăsprezece dintre cele mai bogate cluburi de fotbal din Europa au decis să se alăture unei „Super Ligi” care ar urma să concureze cu Liga Campionilor, organizată de UEFA, mişcarea putând genera cea mai mare transformare a sportului din ultimele decenii, potrivit Financial Times.

Competiţia ar putea fi susţinută cu finanţări prin împrumut de 6 miliarde de dolari din partea JPMorgan, cea mai mare bancă din Statele Unite. Echipele care au declarat că plănuiesc să se alăture ligii sunt Real Madrid, FC Barcelona, Atletico Madrid, Manchester United, Manchester City, Liverpool, Arsenal, Chelsea, Tottenham Hotspur, Juventus Torino, AC Milan şi Inter Milano.

Şefii cluburilor spun că „încă trei echipe vor fi incluse în sezonul inaugural, care va fi organizat cât mai curând posibil”.

Fără îndoială, anunţul va provoca o adevărată luptă pentru putere în interiorul celui mai popular sport din lume, de vreme ce marile cluburi europene se confruntă cu un nivel ridicat de rezistenţă din partea politicienilor, fanilor şi autorităţilor de reglementare sportivă.

Însă Florentino Perez, preşedintele Real Madrid, care a fost numit preşedintele Super Ligii, a declarat: „Vom ajuta fotbalul la orice nivel şi îl vom duce la locul pe care îl merită pe plan mondial. Fotbalul este singurul sport global cu peste patru miliarde de fani, iar responsabilitatea marilor cluburi este să răspundă dorinţelor fanilor”.

Din ligă ar putea face parte 20 de cluburi, 15 fiind „membri permanenţi”, ceea ce înseamnă că nu vor putea fi retrogradaţi şi nu vor avea nevoie să se califice prin intermediul performanţelor obţinute în campionatele interne.

Cluburile fondatoare au anunţat că pot primi 3,5 miliarde de dolari pentru investiţiile dedicate infrastructurii.

O serie de documente evaluate de Financial Times sugerează că membrii fondatori pot primi între 100 şi 350 de milioane de dolari pentru a se alătura competiţiei şi ar putea juca în continuare în campionatele naţionale, cum ar fi Premier League din Anglia şi La Liga din Spania.

De vreme ce veniturile generate de media şi sponsorizări ar ajunge la 4 miliarde de dolari, cluburile ar primi anual 264 de milioane de euro. JPMorgan a refuzat să comenteze.

Printre echipele care au refuzat să facă parte din Super Ligă se găsesc Paris Saint-Germain şi Bayern Munchen, finalistele ultimei ediţii a Ligii Campionilor.

Noua competiţie s-ar asemăna cu structura „închisă” a ligilor sportive din America de Nord, unde proprietarii francizelor se bucură de profituri stabile, iar valoarea echipelor creşte constant de-a lungul timpului.

Între timp, UEFA şi FIFA au avertizat că echipele din Super Ligă riscă eliminarea din celelalte cupe europene şi din campionatele naţionale şi, dacă vor dori să revină, vor fi incluse direct în ligile inferioare. În plus, jucătorilor le-ar putea fi refuzată posibilitatea de a-şi reprezenta echipele naţionale.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO