Business Internaţional

Cine este de vină pentru dezastrul băncilor bulgăreşti? Companiile de audit, FMI, politicienii, oligarhii, banca centrală? Toţi par să fie pioni în acest joc a cărui miză este controlul sistemului bancar şi poate cel al guvernului

Cine este de vină pentru dezastrul băncilor...

Autor: Bogdan Cojocaru

14.07.2014, 00:04 287

La afârşitul anului financiar 2013 registrele Corporate Commercial Bank (CorpBank) au fost verificate de KMPG, una dintre cele mai mari companii de audit din lume, care a găsit că mai puţin de 1% din credite sunt neperformante, destul de ciudat având în vedere că media din sistemul bancar bulgăresc este de 17%. Iar cu puţin timp înainte ca banca să fie paralizată de retrageri masive de capital – efectuate inclusiv de către angajaţi – Fondul Monetar Internaţional lăuda sistemul financiar al ţării ca fiind “stabil şi lichid”.

După nicio lună de la cea mai gravă hemoragie bancară din ultimii ani, banca naţională anunţă că lasă CorpBank – una dintre cele două bănci mari cu capital bulgăresc - să se prăbuşească îngropând astfel misterul lipsei unor documente referitoare la credite în valoare de 3,5 miliarde de leva (1,75 miliarde euro), adică aproape două treimi din total.

Colapsul vine după ce chiar preşedintele ţării, Rosen Plevneliev, a declarat că guvernul nu va lăsa nicio bancă să se prăbuşeacă. “Sistemul bancar din Bulgaria este sigur. Ar trebui să avem încredere în noi înşine”, spunea el.

Banca naţională a recunoscut că supravegherea în acest caz a fost inadecvată, dar a pus povara responsabilităţii controlului deficitar  - sau a lipsei de control - doar pe umerii secundului la conducerea departamentului de supraveghere bancară. Toţi cei din boardul băncii naţionale au fost exoneraţi de răspundere, scrie Forbes.

Departamentul de supraveghere este coordonat de vice-guvernatorul Ţvetan Gounev, care şi-a luat concediu în iunie din cauza unei investigaţii contra sa, notează The Sofia Globe. Procurorii încă nu au anunţat acuzaţiile, însă o scrisoare anonimă primită de presa bulgărească susţine că Gounev este anchetat pentru neglijenţă în serviciu, în special pentru că a închis ochii la o “bancă aflată în atenţie în ultimele zile”. Presa a speculat că este vorba despre CorpBank. Semnatarul scrisorii, care spune despre el că este un angajat al băncii centrale, susţine că Gounev şi guvernatorul băncii centrale sunt dependenţi de banii pe care-i primesc de la acea bancă.

 

103 milioane de euro retrase cu sacii şi doar cu o chitanţă

Până ieri patru persoane fuseseră arestate, printre care preşedintele director executiv al CorpBank Orlin Rusev pentru a fi pus sub acuzare pentru deturnare de fonduri. Din bancă a dispărut echivalentul a 103 milioane de euro chiar înainte ca instituţia financiară să fie pusă, la cererea ei, în administrarea specială a băncii centrale. Banii ar fi fost scoşi din bancă în saci şi înmânaţi unei persoane care acţiona în numele acţionarului majoritar Ţvetan Vasilev. În locul banilor a rămas o simplă chitanţă. Acest nume este legat de România prin retailerului electroIT Domo. Pe numele lui Vasilev a fost emis mandat internaţional de arestare.

Hemoragia de la CorpBank – retragerile masive de depozite – a început când cel mai mare client, mogulul media şi politicianul Delyan Peevski, şi-a scos banii de la bancă. În total, aproape 500 de milioane de euro au fost retrase între 18 şi 20 iunie în urma unei frenezii media care a înconjurat banca.

Se pregătea de sau pregătea Peevski prăbuşirea băncii? Ştia de fraudă? Presa a sugerat la acea vreme că Peevski a acţionat astfel din cauza unor certuri cu cel mai mare acţionar, Vasilev. O explicaţie precisă nu a fost dată. Cei doi au fost cândva prieteni, cel puţin în afaceri. De numele lui Peevski se leagă un scandal în care acesta a fost numit în fruntea serviciilor secrete bulgăreşti. Populaţia a ieşit în stradă să protesteze contra numirii, a corupţiei, sărăciei şi a politicienilor incapabili, iar numirea a fost retrasă.

Vasilev susţine că tot acest scandal este o campanie bine organizată pentru discreditarea sa. Prin prisma acestei ipoteze, cazul nu este unul simplu de corupţie şi fraudă, ci un episod complex dintr-un joc politic făcut de oligarhii bulgari, în care banca şi directorii săi, poate chiar şi cei ai băncii centrale, sunt pioni, notează Forbes. Dacă acesta este adevărul, câştigătorul va primi controlul sistemului financiar bulgăresc şi probabil al guvernului, iar pierzătorii vor sfârşi în închisoare, exilaţi sau ucişi.

Banca centrală a anunţat că nu poate naţionaliza CorpBank, pe care o compară cu un “butoi fără fund”, deoarece s-ar pune astfel în pericol şi ar pune sub risc şi finanţele publice. În schimb, instituţia va transfera “activele bune” la subsidiara CorpBank Credit Agricole Bulgaria (CAB). CAB va fi naţionalizată şi recapitalizată de statul bulgar cu ajutorul resurselor băncii centrale şi bugetare.  Numele noii entităţi va fi schimbat. Garnaţiile emise de stat pentru depozite vor aduce deficitul bugetar al Bulgariei aproape de limita de 3% din PIB prevăzută în tratatele europene. Până acum Bulgaria a fost dată drept exemplu se rigoare bugetară.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO