Experimentele monetare prin care Banca Centrală Europeană (BCE) aduce dobânzile la minime istorice dau peste cap sistemele de pensii din Europa, obligând companiile să pună mai mulţi bani deoparte pentru a-şi putea onora obligaţiile de plată a pensiilor, iar fondurile de pensii în imposibilitatea de a oferi câştigurile garantate clienţilor fără a face investiţii riscante.
Această situaţie ameninţă speranţele unei pensionări confortabile pentru milioane de cetăţeni europeni şi obligă companiile să sacrifice bani de investiţii pentru a rămâne atractive pentru angajaţii talentaţi.
Temerile că pensiile va trebui reduse sunt alimentate de declinul abrupt al randamentelor obligaţiunilor suverane cu scadenţa pe termen lung în urma deciziei BCE din ianuarie de a începe să cumpere masiv bonduri, scrie Financial Times.
Prăbuşirea yieldurilor pune în dificultate schemele de pensii cu beneficii determinate, populare în sectorul corporate din ţări precum Germania, cea mai mare economie europeană, deoarece în aceste mecanisme obligaţia de plată faţă de membri se calculează pe baza yieldurilor obligaţiunilor pe termen lung emise de companii.
Matti Leppala, directorul executiv al PensionsEurope, o asociaţie care reprezintă fonduri de pensii cu active de 3.500 de miliarde de euro, a avertizat că o perioadă prelungită cu dobânzi reduse va accelera închiderea fondurilor de pensii cu beneficii determinate din Europa. El spune că problemele cauzate de BCE acestui gen de scheme nu ar trebui considerate doar „pagube colaterale“. Leppala consideră că autorităţile ar trebui să lase fondurile de pensii să modifice rata de discount, sau rata de actualizare a investiţiei, pentru a-şi calcula obligaţiile de plată astfel încât să amortizeze impactul programului de ajustare cantitativă al BCE.
S&P: Pensionarii sunt cei care vor pierde
Analiştii de la Standard & Poor’s, una dintre cele mai mari agenţii de rating din lume, apreciază că în cele din urmă pensionarii sunt cei care vor pierde.
„Ne aşteptăm ca sponsorii planurilor de pensii ale companiilor să introducă noi măsuri prin care se reduc pensiile“, a spus Paul Watters, analist de top la S&P. El atrage atenţia că a devenit „o obişnuinţă“ în ultimii 10 ani impunerea de restricţii în privinţa pensiilor prin măsuri precum limitarea creşterii pensiilor viitoare, îngheţarea salariilor, majorarea vârstei de pensionare şi blocarea accesului unor membri noi la fondurile de pensii cu beneficii limitate.
Leen Meijaard, preşedintele pe regiunea Benelux a BlackRock, cel mai mare manager de fonduri din lume, notează că grupul petrolier Shell şi banca ING, ambele afaceri mari olandeze, şi-au închis recent pentru clienţi noi fondurile de pensii cu beneficii determinate şi şi-au deschis fonduri de pensii cu contribuţie determinată.
Creşterea speranţei de viaţă şi mediul cu dobânzi reduse forţează multe companii mai mici să ia în considerare modificări similare, spune Meijaard. El crede că autorităţile olandeze ar trebui să permită fondurilor de pensii să investească în active mai riscante pentru a avea randamente mai mari. „Altfel, sistemul va rămâne înţepenit.“
Bani mulţi
Ca şi băncile sau asigurătorii din zona euro, fondurile de pensii ale companiilor se bazează pe yieldurile potrivite sau pe ratele de dobândă pentru a maximiza investiţiile clienţilor. Pentru formarea unei idei despre cât de răspândite sunt astfel de scheme în Europa, trebuie spus că la sfârşitul anului 2013 aproximativ 17,8 milioane de germani, sau 60% din cei cu locuri de muncă în care se cere plata contribuţiilor la asigurări sociale, erau înscrişi în astfel de planuri.
Având în vedere yieldurile reduse, companiile trebuie acum să „sape“ mai adânc în propriile rezerve financiare pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de pensionari. Un exemplu este transportatorul aerian german Lufthansa, care a pus deoparte în plus 2,5 mld. euro ca provizioane de pensii pentru 2014 pentru a putea ajunge la randamentul de 6-7% garantat angajaţilor. Aceste provizioane au contribuit la reducerea drastică a profitului de anul trecut, scrie AFP.
Giganticul grup de energie E.ON a constituit anul trecut provizioane suplimentare de pensii de 2,2 mld. euro. Pentru producătorul auto Daimler efortul suplimentar a fost de aproape 3 mld. euro. Companiile ale căror acţiuni compun indicele bursier german DAX 30 şi-au văzut obligaţiile de plată la fondurile de pensii sărind cu 25%, la 372 miliarde euro, anul trecut, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă Towers Watson.
Companiile din Marea Britanie, o altă mare economie europeană, se confruntă cu probleme similare. Potrivit firmei de consultanţă JLT, deficitul total al schemelor de pensii ale companiilor care compun indicele FTSE 100 a fost la finalul anului trecut cu 110 miliarde de euro mai mare decât în anul anterior.
Această situaţie obligă companiile să aleagă între protejarea propriilor rezerve financiare şi oferirea de pachete atractive de pensii angajaţilor în condiţiile în care cererea creşte pentru că pensiile de stat scad. Companiile au nevoie de scheme de pensii motivante cu scopul de a rămâne atractive pentru angajaţii talentaţi.
