Caută doar în titlu
Business Internaţional

Viaţa în Crimeea după un an de la anexare: o regiune izolată, fără apă, fără curent, dar cu promisiuni, scumpiri, tancuri şi soldaţi

Anul 2014 a adus anumitor locuitori din “noua” Crimee creşteri salariale de neimaginat înainte. Salariile în grivne ale angajaţilor de la stat s-au dublat, apoi au crescut de 3,8 ori, diferenţa de schimb valutar dintre rublă şi moneda ucraineană la momentul referendumului. Pensionarii s-au bucurat şi ei de generozitatea financiară a Moscovei.

Acum salariile sunt ajustate la mediile din Rusia, iar remuneraţiile funcţionarilor civili încep să scadă, în timp ce preţurile cresc meteoric. Inflaţia din Crimeea era anul trecut a doua ca mărime din lumea după cea din Venezuela, potrivit calculelor Bloomberg.

“Pentru soţia mea, care lucrează într-un spital, salariul s-a înjumătăţit. În acelaşi timp, preţurile au crescut considerabil”, a afirmat pentru Deutsche Welle Oleg Skromnov, un programator din Crimeea care a lucrat pentru o mare companie ucraineană. Pentru anul acesta, autorităţile prevăd un salariu mediu de 18.000 de ruble (270 de euro) în Crimeea. Un kilogram de carne de pui costă până la 300 de ruble (4,5 euro). Un kilogram de cartofi costă 20 de ruble (0,3 euro), iar bananele 80 de ruble (1,2 euro), potrivit presei ucrainene. Însă preţul peştelui – un aliment de bază - s-a redus cu 75%. Conform datelor oficiale, preţurile alimentelor au crescut de 2,5 ori faţă de anul trecut.

Oleg vrea să-şi vândă apartamentul din Simferopol, unde preţurile imobiliarelor cresc, şi să cumpere unul în Kiev, unde preţurile scad – o afacere bună. Programatorul se va muta în Ucraina.

Comunitatea IT, cândva înfloritoare, s-a micşorat semnificativ din cauza retezării cooperării cu parteneri şi clienţi străini. Locuitorii Crimeei nu mai au acces la servicii precum Google Play şi Apple Store. Coloşii IT americani au răspuns îndemnurilor administraţei de la Washington de a-şi reduce amprenta în Crimeea după ce aceasta a fost anexată de Rusia. Serviciile 3G de telefonie mobilă lipsesc.

“Comunitatea IT orientată spre Occident pur şi simplu pleacă – în Ucraina, în Europa sau Rusia. Nu se vor întoarce”, a spus pentru BBC Anton Lucinikov, inginer IT.

În colivie cu mâncare de la ruşi

Cardurile Visa şi MasterCards sunt inutile în peninsulă. Zborurile internaţionale sunt suspendate. Turismul este condamnat. Singura legătură terestră a peninsulei cu restul lumii este via Ucraina care, până la anexare, era principalul furnizor al Crimeei. De aici venea totul, de la turişti la apă şi electricitate. Crimeea este dependentă în proporţie de 80% de apa şi electricitatea din Ucraina. Însă Ucraina a restricţionat substanţial transportul de bunuri către fostul său teritoriu, astfel că marea majoritate a produselor vine cu feribotul din Rusia. Dar capacitatea vaselor de transport este limitată, ceea ce produce penurie şi scumpiri. Când vremea este rea şi marea agitată în strâmtoarea Kerci, circulaţia feriboturilor este câteodată întreruptă cu zilele.

Scumpiri peste scumpiri şi pene de curent

Preţurile de consum din Crimeea erau la sfârşitul anului trecut cu 42% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului anterior. La unele alimente, precum carnea, făina şi fructele, scumpirile au fost şi mai mari. De când cu prăbuşirea rublei, preţurile produselor din Rusia au crescut şi mai mult. Până acum niciun lanţ rusesc de supermarketuri nu şi-a deschis magazin în Crimeea, notează Euronews. Inflaţia a anihilat efectele majorărilor salariale. Turismul, cea mai mare industrie din Crimeea, s-a redus cu aproape 50% vara trecută. Cum sistemul bancar este cioburi, după retragerea băncilor vestice, a celor ucrainene şi chiar a celor ruseşti, cea mai mare parte a tranzacţiilor se face în bani cash. De Crăciun şi de Anul Nou, crimeeni au rămas fără curent electric deoarece furnizorii ucraineni au tăiat livrările. Ucraina are propriile probleme cu energia.

Problema apei este atât de stringentă încât noua administraţie crimeeană a vehiculat ideea folosirii unui baraj cu apă poluată. Până acum nu s-au raportat cazuri de penurie de apă potabilă, dar agricultura a avut de suferit din cauza irigaţiilor deficitare.

Promisiuni

Preşedintele rus Vladimir Putin a promis că va investi 10,6 miliarde de dolari în economia Crimeei, inclusiv în construcţia unui pod către Rusia. Însă planul original prevede că investiţiile vor fi făcute în cinci ani. De când Putin a făcut promisiunea, Rusia a început să se lovească de probleme grave de finanţare de pe pieţele internaţionale din cauza sancţiunilor occidentale. Prăbuşirea preţului petrolului pune şi ea presiune pe bugetul Moscovei. De asemenea, a devenit clar că principalul beneficiar al acestor proiecte va fi oligarhul rus Arkady Rotenberg, prieten de-al lui Putin. Potrivit presei ruseşti, Stroygazmontazh, companie controlată de Rotenberg, a fost aleasă drept contractor general pentru contractul cu podul, afacere estimată la 3,5 miliarde de dolari.

Emigraţia

Mai mult de 20.000 de crimeeni au părăsit peninsula în ultimul an. Cel puţin jumătate dintre ei sunt tătari, populaţia nativă a Crimeei. Misiunea de monitorizare a OSCE a raportat peste 300 de cazuri de încălcare a drepturilor omului într-un an de la începutul ocupaţiei ruseşti. Cel puţin 21 de tătari crimeeni au fost răpiţi, notează AFP.

„Primul val de emigranţi din Crimeea i-a inclus mai ales pe cei pentru care era periculos să rămână din cauza orientării politice sau religioase, pe cei care nu-şi puteau imagina o viaţă în Crimeea anexată şi, mai ales, pe cei care au vrut să-şi salveze identitatea ucraineană”, a explicat Iryna Brunova-Kalisetska, fost angajat al unui ONG. Ea s-a mutat de la Simferopol la Kiev.

Odată cu anexarea, crimeeni au devenit pentru Moscova cetăţeni ruşi, astfel că li s-au dat paşapoarte ruseşti. Contra cost. Preţul acestor acte s-a triplat (la echivalentul a peste 50 de euro). Nimeni nu-i obligă pe crimeeni să-şi schimbe paşapoartele, dar cei care îşi păstrează documentele ucrainene întâmpină adesea probleme, mai ales la angajare sau la obţinerea anumitor servicii.

Cu toate acestea, 82% dintre crimeeni sprijină Rusia, potrivit unui sondaj de opinie realizat în februarie din Ucraina de GfK. Cel puţin 21 dintre respondenţi au afirmat că sunt mulţumiţi cu standardele de viaţă de acum. Însă sondajul a fost criticat în Ucraina deoarece a fost realizat prin telefon, iar persoanele chestionate s-ar putea să fi fost prea speriate pentru a spune adevărul.

„Împreună vom construi o nouă Crimee”

Pe 19 martie se împlineşte un an de la anexarea Crimeei de către Rusia. În Crimeea, pe străzi, este linişte. Nu sunt soldaţi care să patruleze, iar demonstraţiile se termină de obicei în calm. Aceasta poate pentru că este împrăştiată orice întâlnire neprogramată, chiar şi una evident prorusească. Cei care strigă lozinci proucrainene – puţini - sunt arestaţi pe loc. 

La un an de la anexare, cancelarul german Angela Merkel a făcut clar că nu va renunţa să readucă peninsula între graniţele Ucrainei. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko lasă să se înţeleagă că este convins că aşa se va întâmpla.

“Nu va fi uşor, şi nici rapid. Dar se va întâmpla cu siguranţă, iar împreună vom construi o nouă Crimee”, a spus el.

Rusia transformă însă Crimeea într-o fortăreaţă militară. Potrivit presei de stat ruseşti, numărul de soldaţi staţionaţi în peninsulă ar putea creşte de la 25.000 la peste 40.000. Livrările de combustibil pentru armată s-au dublat, iar Moscova îşi înarmează trupele cu tancuri noi, vapoare de război şi avioane. Sunt, de asemenea, speculaţii că aici ar putea fi instalate arme nucleare.

Viaţa în Crimeea a fost grea cât timp aceasta făcea parte din Ucraina, dar nu a devenit cu nimic mai uşoară după invazia rusească.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.