Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a redus prognozele de creştere pentru economia mondială pentru acest an la 3,2% de la 3,3% în aprilie, dar şi pentru anul următor, la 3,5%, de la 3,6%.
Instituţia subliniază nevoia urgentă de reducere a tensiunilor comerciale. "Principalii factori de risc pentru economia globală sunt evoluţiile negative, inclusiv disputa comercială SUA-China, tarifele auto americane sau un Brexit fără acord, investiţiile reduse sau slăbirea lanţurilor de aprovizionare globale", a spus Fondul.
Într-un interviu acordat BBC, economistul-şef al FMI, Gita Gopinath, a declarat: "Creşterea globală este lentă şi precară, dar nu trebuie să fie aşa, pentru că unele evoluţii sunt autoimpuse".
Raportul este critic faţă de politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump. Documentul spune că statele nu ar trebui să utilizeze tarifele vamale pentru a redresa balanţe comerciale bilaterale sau ca un substitut al negocierilor.
Ambele strategii sunt folosite de administraţia Trump.
FMI solicită, de asemenea, eliminarea incertitudinilor legate de acordurile comerciale, inclusiv Brexit şi zona de comerţ liber care cuprinde SUA, Canada şi Mexic.
FMI preconizează că economia Statelor Unite va înregistra o încetinire semnificativă, pe măsură ce stimulul generat de reducerea impozitelor se estompează. După o creştere de 2,9% anul trecut, prognoza este de 1,9% în 2020.
Cele mai mari reduceri prognozate sunt în unele dintre principalele economii emergente, inclusiv în Brazilia şi Africa de Sud.
De asemenea, prognoza este mai mică pentru China, reflectând parţial tensiunile comerciale cu SUA.
Creşterea globală oarecum mai rapidă prevăzută pentru anul viitor se bazează în principal pe o îmbunătăţire preconizată în patru economii emergente grav stresate - Turcia, Argentina, Iran şi Venezuela.
