Valencia, cândva stindardul măreţiei economiei spaniole, a devenit în prezent un simbol pentru tot ce nu merge bine în ţară, scrie Thomson Reuters.
În ultimii zece ani, Valencia a cheltuit miliarde euro pentru a găzdui diverse evenimente sportive internaţionale cum ar fi competiţia de navigaţie "Cupa Americană" şi cursa automobilistică Grand Prix din Europa, dar şi pentru inaugurarea unor studiouri de film în stilul celor de la Hollywood, construirea celui mai mare acvariu din Europa şi a unui complex de săli de concerte în stilul operei din Sydney, precum şi mai multe muzee.
Însă acum, aceste cheltuieli, împreună cu efectele prăbuşirii pieţei imobiliare şi ale colapsului băncilor locale, au făcut ca Valencia să aibă nevoie de salvare din partea guvernului, care se confruntă cu propriile probleme bugetare.
Implozia sectorului imobiliar a scos la iveală probleme precum corupţia politicienilor din Valencia, dezvoltatorii imobiliari şi bancherii acţionând mână în mână timp de un deceniu, în care Spania s-a împrumutat la dobânzi mici ajutată de intrarea sa în zona euro, în 1999.
Rezolvarea problemelor Valenciei şi ale altor regiuni îndatorate din Spania a devenit o responsabilitate pentru premierul Mariano Rajoy, într-un moment în care Spania se afundă în cea de-a doua recesiune de după 2009. Investitorii cred că statul iberic ar putea urma aceeaşi cale cu Grecia, Portugalia şi Irlanda, ţări care au avut nevoie de ajutoare financiare internaţionale pentru a evita falimentul.
Problemele Valenciei sunt stânjenitoare pentru Rajoy, ale cărui măsuri s-au axat mai ales pe austeritate, pentru că partidul său de centru dreapta conduce comunitatea autonomă din 1995, fiind reales de patru ori până acum.
Valencia nu se mai poate împrumuta de la bănci sau de pe piaţă
Valencia, care are cinci milioane de locuitori, nu este singura comunitate autonomă din Spania care are probleme cu datoriile. Mai multe regiuni, care cheltuie jumătate din bugetul Spaniei, se confruntă cu probleme de lichiditate, iar cheltuielile masive ale acestora au făcut ca deficitul bugetar al ţării să ajungă la 8,5% din PIB în 2011.
În prezent, Valencia nu se mai poate împrumuta de la bănci sau de pe piaţă. Agenţia de evaluare financiară Standard and Poor's a clasificat obligaţiunile emise de comunitatea autonomă Valencia ca fiind "junk", reprezentanţii acesteia spunând că guvernul ţării va avea probabil nevoie de sprijin pentru a ajuta regiunea să îşi achite datoriile în 2012.
Valencia îşi administrează singură cheltuielile cu educaţia şi sănătatea, însă dacă nu va reuşi să reducă deficitul, ar putea deveni prima comunitate autonomă al cărei buget să fie administrat de guvernul central ca o nouă măsura de austeritate.
Guvernul valencian, cunoscut sub numele de "Generalitat", are o datorie de patru miliarde euro provenind din facturile neplătite către furnizori. Guvernul central a pus la dispoziţie o linie de credit pentru plata furnizorilor, majoritatea acestora fiind companii mici. În schimbul împrumutului, Valencia trebuie să reducă anul acesta deficitul bugetar la 1,5% din PIB-ul regiunii, de la 3,68% din PIB-ul regiunii, cât a fost anul trecut.
Pe lângă banii datoraţi furnizorilor, Valencia mai are o datorie de 20 miliarde euro, a doua ca mărime a unei comunităţi autonome după cea a Cataluniei. Valencia şi Catalunia au datorii echivalente cu peste 20% din PIB-ul fiecărei regiuni.
"Nu avem nevoie de nimeni care să vină să ne salveze"
Săptămâna trecută, guvernul regiunii Valencia a mărit impozitele şi taxele universitare şi a privatizat părţi din sistemul de sănătate. Anul acesta, autorităţile au anunţat reduceri de cheltuieli de aproximativ un miliard euro şi concedieri în sectorul public.
"Nu avem nevoie de nimeni care să vină să ne salveze", a afirmat Maximo Buch, consilier economic al Valenciei, în cadrul prezentării planului pentru reducerea deficitului bugetar al regiunii. Alfonso Grau, şeful finanţelor din oraşul Valencia, a spus că autorităţile locale pot ţine sub control situaţia fără să aibă nevoie de salvare. "Normal că a trebuit să întrerupem orice investiţie, însă în ultimii doi ani am investit aproximativ 500 milioane euro, sumă care de regulă este pentru 8-9 ani. În prezent ne putem asuma costurile acestor investiţii şi cheltuielile curente şi putem privi liniştiţi către viitor", a menţionat el.
Băncile de economii valenciene au acordat în mod nechibzuit credite către constructorii locali. La fel ca alte bănci de economii din Spania, acestea au în consiliile lor de administraţie politicieni locali care au aprobat proiecte de dezvoltare neţinând cont de riscuri.
Patimile băncilor
Banco de Valencia, o instituţie de credit cu vechime, a fost recapitalizată de guvernul central anul trecut, iar acum este scoasă la licitaţie.
Casa de economii Caja de Ahorros del Mediterraneo (CAM), fondată acum 135 ani, a fost descrisă de către guvernatorul băncii centrale a Spaniei, Miguel Angel Fernandez Ordonez, ca fiind "cea mai slabă" dintre toate băncile cu probleme. Aceasta a fost de asemenea scoasă la licitaţie anul trecut, după ce a fost recapitalizată cu opt miliarde euro.
Spaniolii s-au scandalizat când s-a aflat că directorii executivi ai băncii CAM au primit compensaţii de 13,3 milioane euro în timp ce compania era salvată.
Cea mai mare bancă de economii din Valencia, Bancaja, a fost obligată să fuzioneze cu alte bănci de economii în 2010, formând astfel o nouă entitate numită Bankia, care în prezent este instituţia de credit cu cele mai multe active imobiliare toxice.
"Băncile sunt reflexia perfectă a ceea ce se întâmplă în regiune. Legăturile politice şi obsesia pentru profitul realizat pe termen scurt a dus la o politică de credit "nesănătoasă" în care nu s-au luat în considerare deloc riscurile", a spus directorul unei sucursalei Bankia care nu a dorit să i se divulge numele.
De la un aeroport neutilizat până la suprataxarea serviciilor necesare pentru vizita Papei, acuzaţiile de corupţie au răsunat în fiecare colţ din viaţa Valenciei. Preşedintele guvernului Generalitat, Francisco Camps, a fost nevoit să demisioneze anul trecut din cauza unor acuzaţii că ar fi acceptat apartamente de lux în schimbul oferirii unor contracte guvernamentale, dar a fost achitat mai târziu.
Carlos Fabra, fost preşedinte al guvernului catalan timp de 16 ani şi acuzat de dare mită şi fraudă fiscală, a inaugurat anul trecut aeroportul de pe Costa del Azahar, pe care se operează un singur zbor.
Până şi vizita Papei Benedict din 2010 a fost afectată. Un judecător a acuzat politicienii locali şi un grup de media că au umflat preţurile cerute guvernului pentru sistemele de sonorizare şi cele video utilizate pe timpul vizitei, şi că apoi au împărţit surplusul de bani între ei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
