Deşi criza datoriilor suverane din zona euro a avut de-a lungul ultimilor doi ani şi jumătate diferite episoade - Irlanda, Portugalia, Italia - Grecia a revenit constant în prim-plan.
Din "leagănul civilizaţiei" a plecat cea mai gravă criză economică ce a afectat Europa după cel de-al Doilea Război Mondial şi tot Atena este în centrul atenţiei acum. Anul acesta a adus cea mai mare restructurare de datorii din istorie Ð investitorii privaţi fiind nevoiţi să accepte un schimb de obligaţiuni care le-a şters jumătate din valoarea deţinerilor de obligaţiuni elene, sau mai exact, puţin peste 100 de miliarde de euro.
Chiar şi aşa, datoria Greciei este estimată să ajungă la 120,5% din PIB în 2020, mult peste valorile sustenabile şi dublu faţă de ţinta UE de 60% din PIB. Asta dacă scenariul ştergerii de datorii nu se repetă şi în cazul celor mai importanţi creditori ai ţării din acest moment: guvernele din zona euro, BCE şi FMI, care deţin mare parte din datoriile actuale de 260,2 miliarde de euro.
"Grecia a intrat oficial în incapacitate de plată faţă de creditorii săi privaţi. Este un default ordonat, negociat, ceea ce cred că este bine. Dar chiar şi după acest eveniment, Grecia, la fel ca restul ţărilor europene care au fost nevoite să ia măsuri de austeritate într-o economie aflată în recesiune, pare condamnată la ani de suferinţă", scrie economistul Paul Krugman într-un editorial publicat în The New York Times.
Grecia va rămâne pe perfuzii financiare încă trei ani de acum încolo, liderii europeni au decis în februarie să acorde încă 130 de miliarde de euro Atenei, după ce în mai 2010 ţara devenea primul stat din zona euro care primea ajutor financiar extern (110 miliarde de euro de la UE şi FMI). Şi dacă nu era de ajuns, când încă cerneala nu se uscase bine pe acest al doilea acord, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble vorbea deja de posibilitatea unui al treilea împrumut.
Dar aceşti bani nu vin fără condiţii, astfel că valurile repetate de măsuri de austeritate adoptate de executivul elen la presiunile UE şi FMI şi-au pus şi îşi vor pune amprenta asupra economiei şi anul acesta.
Produsul Intern Brut este estimat să scadă cu 4,5% în 2012, iar ţara va rămâne în recesiune şi anul viitor, conform băncii centrale de la Atena.
Toate aceste măsuri Ð tăieri de salarii, de pensii, concedieri la stat, reduceri ale cheltuielilor bugetare, majorări de taxe - au schimbat radical economia. Un sfert dintre companiile greceşti au dat faliment din 2009 până acum, iar jumătate dintre companiile mici spun că nu îşi pot plăti angajaţii. O economie a schimbului a apărut din necesitatea de a evita sistemul financiar aflat la pământ. Şomajul a crescut la 20%, iar unul din doi tineri nu au de lucru, scrie The New York Times.
Bancherii greci spun că oamenii au retras o treime din banii pe care îi ţineau în bănci.
Cum a ajuns Grecia în această situaţie? "Această ţară are 300 de zile cu soare pe an", spune Paul Evmorfidis, patronul Coco-Mat, companie care produce saltele. Dar grecii au încercat să imite alte ţări din Europa şi astfel s-au îndepărtat de avantajele naturale şi de stilul de viaţă tradiţional. "Munca de birou este bună în ţările cu multă ploaie. Grecii nu trebuie să stea în birouri. Atena s-a dublat ca mărime în numai câteva decenii şi aici se află jumătate din populaţia ţării. După ce am adoptat euro mentalitatea s-a schimbat radical. Dacă încă mai locuiai în satul în care te-ai născut erai idiot. Aşa că grecii şi-au părăsit insulele şi satele şi s-au mutat la oraş, unde au început să ia credite", explică Evmorfidis. "Grecii luau credite pentru a cumpăra maşini de lux şi a spune «uite, am bani». Era o nebunie: dacă mă întâlneam cu cineva brusc începea să vorbească despre bursă, iar eu îi spuneam: «Ce ştii tu despre bursă? Hai să vorbim despre mere şi măsline»".
La finalul anului trecut Grecia a fost nevoită să îşi înlocuiască primul-ministru, George Papandreou, care se trage dintr-o familie cu ştate vechi pe scena politică a ţării, cu un tehnocrat, Lucas Papademos, care are rolul de a repara ceea ce au stricat politicienii: economia şi credibilitatea ţării.
Printre cele mai recente planuri ale guvernului lui Papademos se află şi vânzarea unor pachete de acţiuni în cadrul companiilor OPAP, monopolul din domeniul jocurilor de noroc, şi compania de rafinare Hellenic Petroleum. Astfel, Grecia va face un pas important în demararea programului de privatizări prin intermediul căruia intenţiona iniţial să strângă 50 de miliarde de euro. Ţinta a fost redusă ulterior la 19 miliarde de euro. Programul este mult în urmă, ceea ce a înfuriat partenerii europeni ai Atenei, anul trecut din privatizări ajungând la buget numai 1,6 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
