Zona euro are de trecut peste o serie de provocări săptămâna aceasta, dar va înainta cu mai mult optimism după ce investitorii au salutat planul Băncii Centrale Europene (BCE) de susţinere a uniunii monetare. Surprizele ar putea veni din partea Curţii Constituţionale din Germania, care trebuie să decidă legalitatea mecanismului permanent de salvare a zonei euro, a alegătorilor olandezi, inspectorilor FMI din Grecia sau autorităţilor UE, scrie Thomson Reuters.
Miercuri, Curtea Constituţională a Germaniei ar trebui să anunţe decizia cu privire la legalitatea fondului permanent de salvare a zonei euro, ESM, la care Germania va avea cea mai mare contribuţie financiară. Toţi cei 20 de experţi chestionaţi de Reuters se aşteaptă ca judecătorii constituţionali să aprobe ratificarea Mecanismului European de Stabilitate şi a Pactului pentru disciplină fiscală, dar cei mai mulţi se aşteaptă ca ei să ataşeze condiţii dure planurilor de salvare ulterioare. Acestea ar putea include acordarea puterii de veto asupra oricărui plan viitor Parlamentului şi limitarea participării Germaniei la salvarea altor ţări.
Un sfert din experţii întrebaţi de Reuters sunt de părere că judecătorii vor declara că Germania a atins limitele integrării europene şi că o uniune mai profundă ar necesita modificarea Constituţiei.
O decizie împotriva Mecanismului de Stabilitate ar reduce drastic posibilitatea unor noi planuri de salvare pentru statele puternic îndatorate şi ar avea un efect devastator asupra pieţelor financiare.
Miercuri, finalul crizei politice din Olanda?
În Olanda, care îşi va alege tot miercuri un nou Parlament, sondajele arată revenirea partidelor proeuropene, după mai multe luni în care opinia publică a susţinut partide eurosceptice sau anti-imigraţioniste. Chiar şi aşa, negocierile pentru formarea guvernului ar putea dura mai multe luni şi de aceea este puţin probabil că Olanda va fi pregătită prea curând să accepte uniunea monetară mai profundă avută în vedere de Berlin.
"Indiferent de rezultatul alegerilor în Olanda, este de aşteptat ca opoziţia publică faţă de austeritate şi bailout să se accentueze," a spus Nicholas Spiro, analist la Spiro Sovereign Strategy.
De asemenea, tot miercuri, Comisia Europeană (CE) va anunţa un proiect legislativ pentru înfiinţarea unei autorităţi comune de reglementare a sectorului bancar şi extinderea rolului de supraveghere al BCE. Germania insistă că BCE ar trebui să se ocupe numai de cele 25 de bănci internaţionale de importanţă sistemică şi să le lase pe celelalte sub controlul structurilor naţionale de reglementare, dar CE şi BCE vor ca noua instituţie să fie autoritatea supremă pentru toate băncile din zona euro.
Vineri, miniştrii de finanţe din zona euro vor participa la o reuniune în Cipru pentru a discuta proiectul de supraveghere bancară şi posibilitatea de a acorda ajutor suplimentar Spaniei şi Greciei. Decizii referitoare la salvarea celor două ţări nu se întrezăresc mai devreme de octombrie, dar discuţiile ar putea indica dacă experţii UE şi FMI au de gând să aprobe o nouă tranşă din împrumutul destinat Greciei şi dacă Spania va solicita asistenţă europeană, condiţionată de măsuri de austeritate.
Un comisar european recomandă Spaniei bailout-ul
În opinia comisarului european pentru afaceri Olli Rehn, Spania a făcut deja destul pentru a se conforma unor condiţii ce ar putea fi impuse dacă guvernul ar decide să ceară ajutor.
"Orice memorandum semnat între ţara în cauză şi zona euro ar trebui să includă ţinte specifice în cadrul recomandărilor existente", a declarat Rehn.
Această poziţie este susţinută şi de directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a spus că Spania şi Italia au luat deja măsuri serioase şi "adecvate".
Premierul italian Mario Monti a declarat, pentru CNBC, că Italia nu are de gând să ceară ajutor prin programul BCE de achiziţie de obligaţiuni, adăugând că nu ar fi o "dramă" dacă ar lua mai târziu această decizie.
Grecii trebuie să găsească noi reduceri de cheltuieli
În Grecia, discuţiile dintre guvern şi inspectorii Troicii au fost reluate duminică, după o pauză de o lună dar reprezentanţii creditorilor au respins o parte din planul de economii de circa 11,7 miliarde de euro propus de guvernul grec. De succesul acestor discuţii depinde eliberarea următoarei tranşe a pachetului de bailout. Însă niciun oficial nu a dat detalii cu privire la obiecţiile instituţiilor internaţionale, dar surse din ministerul de finanţe au declarat pentru Kathimerini că acestea se referă la reduceri de cheltuieli de două miliarde euro în administraţie, sănătate, asigurări sociale şi apărare. Membrii coaliţiei de guvernare din Grecia se vor întâlni miercuri pentru noi negocieri.
În urma eşecului discuţiilor din Grecia, luni euro s-a depreciat cu 0,3% faţă de dolar, la 1,2777 dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
