Uniunea Europeană are multe prăpăstii, iar actuala criză le adânceşte. Problema este că alţii profită de ea pentru a şubrezi şi mai mult structura europeană sau pentru a-şi promova interesele.
Pentru Estul mai sărac, un ban în plus la întreţinere, la gaze, căldură şi curent poate fi un ban prea mult. Pentru Vestul mai bogat, unde plata facturii la utilităţi nu este cea mai mare povară pentru bugetul unei familii, chestiunea încălzirii globale şi a reducerii emisiilor cu efect de seră poate fi mai importantă chiar şi într-o criză cum este cea actuală a energiei. Prin urmare, pentru un politician est-european o cale de succes spre sufletul alegătorului este să-şi construiască o aură de luptător al preţurilor mici.
În Vestul care an de an constată tot mai violent care sunt efectele încălzirii globale, un politician de succes va lupta până în pânzele albe, cu orice cost, pentru reducerea poluării, chiar dacă nu doar alegătorii săi vor plăti din buzunarul lor pentru acest lucru.
La o extremă, Europa îl are pe premierul Ungariei Viktor Orban, care dă vina pentru actualele scumpiri şi frici cauzate de criza energiei pe politicile Comisiei Europene menite să angajeze ţările europene în a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Este vorba despre îndelung dezbătutul, încă în negocieri şi fragilul Green Deal, care are în centru Sistemul european de tranzacţionare a emisiilor, un mecanism de limitare a emisiilor sectoarelor industriale prin permise de emisii ce pot fi cumpărate şi vândute de companii.
Ca pe orice piaţă, oferta este limitată, şi cu cât este mai limitată, cu atât preţurile cresc mai mult. Iar oferta trebuie redusă pentru ca Europa să-şi atingă scopul final, de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până la mijlocul secolului.
Orban a criticat, la discuţiile de săptămâna trecută dintre liderii europeni privind criza energiei, propunerea Green Deal ca obligând proprietarii de locuinţe şi de maşini să plătească taxe indirecte, ceva „inacceptabil“. Liderul maghiar a explicat că „preţurile vor continua să crească zi de zi dacă acest plan nebunesc nu este retras“, scrie agenţia maghiară de ştiri MTI. El a cerut suspendarea sistemului de tranzacţionare a emisiilor şi a găsit şi un vinovat direct pentru scumpirea energiei: Frans Timmermans, vicepreşedintele CE responsabil cu Green Deal. Calculele sale „au fost incorecte, iar cetăţenii europeni trebuie să plătească acum preţul suplimentar“, a spus Orban.
Spre comparaţie cu restul Europei, cetăţenii maghiari nu sunt afectaţi de creşterile de preţuri pentru că în Ungaria preţurile energiei pentru gospodării sunt plafonate, a asigurat Orban. Însă guvernul nu plafonează şi energia cumpărată de firme şi companii, iar ele trebuie să suporte costuri mai mari, după cum a recunoscut chiar el.
Iar analiştii spun că astfel, deşi pe de o parte gospodăriile ungare plătesc direct cele mai mici preţuri pentru energie din UE, lucru cu care Orban se laudă, pe de altă parte ele suportă indirect şi diferenţa de preţ prin scumpirile aplicate de companii. Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai puternice inflaţii din UE.
Inflaţia, mai ales când atinge utilităţile publice, este o chestiune politică extrem de delicată în ţările est-europene pentru că aici ponderea în venituri a costurilor unei gospodări cu gazele, energia şi căldura este cea mai mare din UE. Timmermans, politician olandez, ca răspuns, a spus că „dacă va veni o criză climatică, nivelul de nervozitate socială va fi de nesuportat. Copiii noştri vor lupta în războaie pentru apă şi mâncare dacă nu prevenim acum criza climatică“. El a evidenţiat o parte bună a mecanismului certificatelor de carbon: acestea au adus venituri adiţionale de 11 miliarde de euro în primele nouă luni ale acestui an, bani care se duc la guverne. Aceste fonduri pot fi folosite pentru protejarea consumatorilor europeni de costurile mai mari, notează Financial Times.
CE estimează că 12-15% din actualele creşteri de preţuri la energie pot fi atribuite pieţei carbonului. Timmermans a asigurat că CE lucrează la un consens european pentru protejarea cetăţenilor europeni de energia mai scumpă. Însă Orban are ascultători în UE. Spania este prima ţară care în acutuala criză a cerut CE să regândească funcţionarea pieţei energiei pentru ca populaţia să nu plătească exagerat de mult. Acum, Spania, Cehia, Grecia, România şi Franţa au cerut deschis politici de coordonare a răspunsurilor naţionale şi o „reacţie imediată la creşterile dramatice de preţuri“. Germania şi alte state nordice au apărat Green Deal şi insistă că scumpirile sunt trecătoare.
În altă tabără, zece state, Franţa, România, Cehia, Slovacia, Finlanda, Croaţia, Slovenia, Bulgaria, Polonia şi Ungaria, şi-au arătat deschis sprijinul pentru energia nucleară, abandonată de Germania în schimbul energiei verzi şi al unui consum mult mai mare de gaze naturale în perioada de tranziţie. Iar aici apare Rusia, cel mai mare exportator de gaze naturale al Europei. Mulţi analişti spun că actuala criză a gazelor are multe de-a face cu Rusia, care nu livrează clienţilor europeni decât cantităţile prevăzute în contracte şi nu cât ar avea ei nevoie.
Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat fără ocolişuri ţărilor europene să renunţe la piaţa liberă a gazelor în schimbul contractelor pe termen lung şi foarte lung cu Gazprom. Gazprom contribuie acum la creşterea preţurilor pe această piaţă prin limitarea livrărilor. Contractele pe termen lung ar lega ţările europene de un furnizor despre care chiar cancelarul german Angela Merkel a spus că după ce tranziţia la energia verde va fi gata, Europa nu va mai avea nevoie. De asemenea, mulţi analişti spun că Rusia se foloseşte de criza de energie pentru a forţa UE să accepte necondiţionat noul său gazoduct, Nord Stream 2, prin care poate suplimenta livrările de gaze către Germania. Ca un rezumat al situaţiei din Europa, se poate spune că Germania ţine cu dinţii de un acord pentru împiedicarea încălzirii globale pe care principalul ei furnizor de gaze naturale l-ar vrea mort. Şi tot Germania ţine cu dinţii de un gazoduct rusesc, care divizează Europa, dar care o ajută să consume mai multe gaze ruseşti poluante.
