Deşi venirea lui Joe Biden la Casa Albă în locul turbulentului Donald Trump nu garantează refacerea completă a prieteniei dintre SUA şi Uniunea Europeană, Comisia Europeană speră că cele două puteri economice vor fi apropiate de un duşman comun, China.
Bruxellesul a pus la punct un plan pentru reconstruirea relaţiilor cu Washingtonul, stricate de când Trump a încercat să-şi pună în practică politicile protecţioniste „America First“, pe fronturi comune precum tehnologia, pandemia şi democraţia, scrie presa internaţională. Astfel, Comisia Europeană va propune Statelor Unite să profite de „oportunitatea care apare o singură dată în viaţă“ de a crea o nouă alianţă globală pentru a înfrunta „provocarea strategică“ pe care o reprezintă China, notează Financial Times.
„Când «gândit în Europa» este combinat cu «made in China» şi când tehnologiile europene sunt combinate cu piaţa chineză, rezultatele vor fi uimitoare“, scria în 2012 premierul chinez Li Keqiang într-o opinie publicată în FT. De atunci, importurile europene din China au crescut cu 45%, la 362 miliarde euro în 2019, iar exporturile UE cu 50%, la 198 miliarde euro. Comerţul a fost înfloritor, în ton cu expansiunea comercială globală a Beijingului şi cu boomul economic din această perioadă. Tot de atunci, în 2015, Partidul Comunist a lansat planul de dezvoltare strategică „Made in China 2025“ prin care se urmăreşte transformarea Chinei din fabrica ieftină a lumii într-un producător de valoare adăugată mare.
O serie de achiziţii chineze răsunatoare au alarmat Europa. Daimler, constructor auto german, are în acţionariat două companii chineze. Un producător chinez de electrocasnice a cumpărat producătorul de roboţi industriali Kuka din Germania - o bijuterie din coroana de tehnologie industrială a Germaniei - şi a mutat o parte din producţie în China.
În Franţa, investitori chinezi au preluat aeroportul Toulouse-Blagnac, Club Med, compania de vacanţe Pierre et Vacances, lanţurile de hoteluri Campanile şi Kyriad, clubul de fotbal FC Sochaux-Montbéiard, casa de modă Sonia Rykiel, producătorul de îmbrăcăminte SMCP, terenuri. Acestea în timp ce legea chineză restricţionează drastic preluările companiilor sau construirea de fabrici în China de către străini. Preşedintele francez Emmanuel Macron a încercat să creeze un front comun european contra achiziţiilor chineze în industriile strategice europene doar pentru ca anul trecut să supravegheze semnarea unor acorduri de afaceri pentru ţara sa de 40 de miliarde de euro cu China. Apoi a venit pandemia de COVID-19, evidenţiind dependenţa Uniunii Europene de China în ceea ce priveşte diverse echipamente medicale şi ingrediente pentru medicamente. De asemenea, tranziţia industriei auto spre electromobilitate face ca Europa să fie dependentă de bateriile electrice şi metalele rare produse în China.
Venirea crizei actuale alimentează, aşa cum s-a întâmplat în criza precedentă, teama că companiile chineze vor profita de slăbiciunile afacerilor europene pentru a le cumpăra, întrând astfel în stăpânirea unor tehnologii şi cote de piaţă preţioase.
SUA, sub Trump, au pornit o cruciadă globală contra companiei chineze de tehnologie Huawei, au lansat un război comercial contra Chinei şi critică expansiunea militară şi teritorială a Beijingului în Marea Chinei de Sud. De asemenea, Washingtonul încurajează companiile americane să-şi mute fabricile din China acasă. Pe de altă parte, Trump a distrus cooperarea comercială dintre ţara sa şi UE şi a încurajat crearea de tabere opuse în interiorul UE.
În aceste condiţii, CE a elaborat un plan - văzut de Financial Times - pentru revitalizarea parteneriatului transatlantic în care se propune o relansare a cooperării în toate domeniile posibile, de la reglementare digitală şi lupta cu pandemia de COVID-19 şi până la combaterea defrişărilor. Proiectul spune că parteneriatul UE-SUA are nevoie de „întreţinere şi reînnoire“ pentru ca lumea democratică să îşi afirme interesele împotriva „puterilor autoritare“ şi „economiilor închise care exploatează deschiderea de care depind propriile noastre societăţi“. Comisia propune ca UE şi SUA să îngroape securea războiului - sursele persistente de tensiune transatlantică, cum ar fi demersul Europei pentru impozite mai mari pentru giganţii de tehnologie americani.
De asemenea, planul prevede ca UE şi SUA să-şi unească forţele pentru a modela mediul de reglementare digital, inclusiv prin adoptarea unor abordări comune a politicilor antitrust şi de protecţie a datelor, cooperarea la supravegherea investiţiilor străine sensibile şi colaborarea pentru combaterea unor ameninţări cum ar fi ciber-hacking sau reformarea unor instituţii globale cum este Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Documentul susţine ideea preşedintelui ales al SUA Joe Biden pentru un summit al democraţiilor şi arată că noua agendă transatlantică ar trebui să fie „baza unei noi alianţe globale cu parteneri care gândesc la fel“.
Planul ar urma să fie supus aprobării liderilor naţionali la o reuniune din 10-11 decembrie.
Unele state membre ale UE, cum ar fi Ungaria, au alimentat legături puternice cu Beijingul, în timp ce grupul de cooperare „17 plus 1“ înfiinţat de China cu principalele ţări din Europa centrală şi de est include 12 ţari membre ale UE.
