Liderii tarilor din Uniunea Europeana au dat unda verde unui plan de investitii de 62 miliarde euro (76 miliarde dolari) pentru urmatorii trei ani, in speranta ca aceste investitii vor stimula economiile stagnante ale Europei.
Primul ministru britanic, Tony Blair, a apreciat ca acordul va "da un nou impuls cresterii economice si reformelor din acest domeniu, accentuand procesul de creare a unor noi locuri de munca". Totusi, planul de investitii este mult mai mic decat varianta initiala, de 220 miliarde euro, si unii analisti sunt sceptici in privinta impactului economic direct al investitiilor.
Decizia a fost adoptata cu ocazia summitului crucial de la Bruxelles, care a dezbatut noua constitutie a organizatiei si problema drepturilor de vot. Fondurile ce urmeaza a fi investite vor fi distribuite intre mai multe proiecte de transport si cercetare, atat din domeniul public cat si din cel privat, aflate pe o lista de prioritati. Acestea vor fi finantate din fonduri ale Uniunii Europene si din fonduri ale tarilor membre, precum si din imprumuturi acordate de Banca Europeana de Investitii, precum si din fonduri private.
Domeniile care vor atrage o parte din acesti bani, in urmatorii trei ani, sunt: contacte cross-brorder intre retele de electricitate si gaze, pentru a reduce riscul penuriilor de energie, sistemul de pozitionare Gallileo al satelitilor, trenuri super-rapide intre Liege (Belgia), Cologne Figueras (Spania), si Perpignon (Franta). De asemenea, o parte din fonduri se vor duce in directia conductelor de gaze din Marea Nordului si a conductelor subacvatice care unesc nordul Africii cu Spania, Italia si Franta, pe tunelele feroviare de la Malmo si Stockholm (Suedia) si pe constructia unui pod feroviar peste Rin, care va uni Franta si Germania printr-o retea de trenuri rapide. Activitatile de cercetare care vor primi finantare se vor concentra pe combustibili neconventionali ca substituenti pentru benzina.
Europenii au anuntat in mai multe randuri, in acest an, planuri consistente de investitii in infrastructura, ca o solutie pentru relansarea economiei. In luna noiembrie Comisia Europeana emis o lista cu cele 56 de proiecte in care se vor realiza investitii. "Vom incepe imediat cu aceste proiecte, dintre care unele sunt in lucru aproape dinaintea nasterii lui Cristos", a declarat atunci presedintele Comisiei, Romano Prodi. Dat fiind faptul ca economia Uniunii Europene a fost devansata de cea a SUA, initiativa Comisiei este menita sa mobilizeze investitii pentru proiecte care vor crea locuri de munca si stimula activitatea economica.
Proiectele selectate in domeniul transporturilor fac parte dintr-o lista mai ampla de 29 de axe principale de transport, elaborata de fostul comisar european Karel Van Miert, care necesita investitii totale de 220 miliarde de euro pana in 2020 pentru a fi dusa integral la indeplinire. Prodi a indicat ca pe lista Comisiei se afla proiecte prioritare de transporturi, dintre care unele sunt localizate in viitoarele state membre din Europa Centrala si de Est
Comisia a indicat ca o suma anuala de sase miliarde de euro, echivalenta cu 0,05% din Produsul Intern Brut al UE, va proveni din fondurile Uniunii si bugetele nationale. BEI a anuntat ca va contribui cu credite pe termen lung de 50 miliarde de euro la proiectele de infrastructura si cu o suma comparabila la proiectele de cercetare.
Unele proiecte sunt deja in curs de realizare, dar au intampinat dificultati in ceea ce priveste finalizarea din cauza lipsei de vointa politica, mai ales in cazul legaturilor transfrontaliere.
Previziunile BCE pentru acest an se modifica
Banca Centrala Europeana (BCE) si-a modificat in sens negativ previziunile de crestere economica a zonei euro din acest an, insa a insistat ca parametrii relansarii din 2004 vor ramane neschimbati. Astfel, ritmurile de crestere al economiilor europene se vor situa in intervalul 0,2-0,6%, fata de estimarile anterioare de 0,4-1%. Pentru 2004 BCE anticipeaza un avans al economiilor zonei euro intre 1,1-2,1%, iar pentru 2005 de 1,9-2,9%. In acelasi timp, se previzioneaza o usoara crestere a inflatiei, care insa nu va face presiuni asupra nivelului actual al ratei de dobanda, de 2%. Pe de alta parte, reprezentantii Fondului Monetar Intenational considera ca zona euro va avansa anul viitor cu 1,9%, adica spre limita superioara a intervalului anticipat de BCE.
andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
