Business Internaţional

Ungaria vrea ca din 2015 să nu mai existe ipotecare în valută şi obligă sistemul bancar să-i despăgubească pe cei cărora le-au majorat incorect comisioanele şi dobânzile

Viktor Orban, premierul Ungariei: Aceasta este o zi istorică şi ar putea fi începutul unei noi ere. Ar putea urma era băncilor corecte. Foto: Szilard Koszticsak/epa.eu

Viktor Orban, premierul Ungariei: Aceasta este o zi istorică şi ar putea fi începutul unei noi ere. Ar putea urma era băncilor corecte. Foto: Szilard Koszticsak/epa.eu

Autor: Bogdan Cojocaru

07.07.2014, 00:07 1061

Guvernul ungar a interzis băncilor să majoreze ratele de dobândă, vrea să le oblige să returneze clienţilor creşterile de comisioane şi dobânzi considerate incorecte şi să convertească din decembrie creditele ipotecare în valută în împrumuturi în forinţi, semn că premierul Viktor Orban îşi înteţeşte asediul asupra unui sector dominat de jucători străini şi despre care nu a ascuns că îl vrea în mâini ungureşti.

„Aceasta este o zi istorică şi ar putea fi începutul unei noi ere. Ar putea urma era băncilor corecte“, a declarat Orban în ziua în care parlamentul a aprobat o lege care, dacă va fi aprobată de preşedinte, va obliga băncile să-i compenseze pe clienţii cărora le-au impus unilateral în ultimii zece ani majorări de comisioane şi de rate de dobândă, scrie The Wall Street Journal. De returnări vor beneficia atât cei cu credite în valută, cât şi cei cu credite în forinţi.

Ulterior intervenţiei premierului Antal Rogan, preşe­dintele partidului de guvernământ Fidesz a ieşit la rampă explicând la postul de televiziune HirTV că în urma noilor schimbări legislative costurile cu împrumuturile în valută se vor reduce 25-40%. Va scădea, de asemenea, şi principalul rămas de plată.

El nu a precizat la ce curs de schimb vor fi convertite creditele în valută, dar a menţionat că pierderile rezultate din transformare vor fi împărţite între guvern şi bănci. „Fidesz nu le va mai permite băncilor să jec­mănească oamenii“, a spus Rogan.

Planurile guvernului n-au impersionat cel puţin o parte din cei cu credite în valută care s-au organizat în diverse grupuri pentru a lupta pentru drepturile lor. Unul dintre aceste grupuri, Otthonvédelmi Tanács (Consiliul pentru Apărarea Casei), a protestat la sfârşitul săptămânii trecute în faţa clădirii Parlamentului susţinând că prin noile măsuri luate de guvern datoriile lor se vor reduce foarte puţin. Protestatarii au calculat că la un împrumut de şapte milioane de forinţi (22.500 de euro) ei ar trebui să primească înapoi de la bănci 5,9 milioane de forinţi (19.000 de euro) deoarece datoria lor s-a dublat. Ei susţin că modificările legislative ar reduce o astfel de datorie cu doat 1,2 milioane de forinţi (3.860 euro). Grupul a acuzat băncile de fraudă şi a cerut trimiterea la închisoare a managerilor de bănci.

Printre cele mai mari bănci străine prezente în Ungaria sunt KBC, din Belgia, Raiffeisen şi Erste din Austria, UniCredit şi Intesa Sanpaolo din Italia şi MKB din Germania. Cea mai mare este una ungurească, OTP.
 

În criză, Ungaria a obligat băncile să dea mai mulţi bani statului

Băncile cu activităţi pe piaţa ungară au înregistrat profituri mari în cea mai mare parte a ultimului deceniu. Din 2010 însă acestea sunt obligate să plătească o suprataxă, la început temporară, de criză, apoi permanentă, prin care administraţia lui Orban suplimentează veniturile bugetare pentru a nu fi nevoit să reducă din cheltuieli. Băncile au plătit din 2010 aproape 3,2 miliarde de euro sub forma suprataxei. Sub taxele normale, creditorii plătesc 700 de milioane de euro pe an.

Banca Naţională a Ungariei estimează că returnarea către clienţi a comisioanelor şi dobânzilor incorecte va costa băncile 600-900 de miliarde de forinţi (1,9-2,9 miliarde euro). Legislaţia în acest sens ia în considerare împrumuturi de 6.480 miliarde de forinţi (21 miliarde euro), din care jumătate sunt în valută.

Conversiile avute în vedere de guvern privesc credite ipotecare echivalente cu 15 miliarde de dolari denominate în principal în franci elveţieni.

Aceste împrumuturi, contractate în anii de boom economic de dinainte de criză, au devenit prea scumpe în urma deprecierii accentuate a forintului.

Legea impune băncilor să folosească la conversie media dintre rata de vânzare şi cea de cumpărare de valută publicate zilnic de banca centrală.

De asemenea, noile reguli obligă băncile să menţină rata de schimb la nivelul la care era când a fost încheiat contractul de ipotecă şi interzice majorarea dobânzilor.

„Vânarea băncilor pare să fie sinonimă cu distracţia pentru Orban şi guvernul său. Asalturile vin unul după altul chiar atunci când erau speranţe că după alegeri retorica agresivă şi războiul se vor sfârşi“, a afirmat Timothy Ash, analist la Standard Bank.

Băncile din Ungaria au raportat pierderi de 1,7 miliarde dolari în 2011 când Orban a permis debitorilor să ramburseze în întregime, într-o singură tranşă, creditele ipotecare la un curs de schimb sub cel al pieţei. Debitorii care au participal la acest plan nu vor primi returnări sub noua lege, potrivit Bloomberg.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO