Decizia premierului maghiar Viktor Orban de a reduce deficitulbugetar prin impunerea de taxe şi impozite temporare întârzieperioada cu adevărat dificilă în care ţara va trebui să ia măsuriîn direcţia reducerii datoriilor, scrie presa internaţională.Guvernul va taxa companiile energetice, pe cele din domeniultelecomunicaţiilor şi marii retaileri.
Taxele, împreună cu taxa pe bănci anunţată anterior, ar ajutastatul să strângă 343 mld. forinţi (1,25 mld. euro), respectiv 1,4%din Produsul Intern Brut, anual, timp de trei ani.
Impozitele, care vor fi stabilite în funcţie de rezultatele din2009, vor fi introduse în acest an şi vor rămâne în vigoare până în2012, potrivit lui Orban.
Vrem venituri, nu tăiem cheltuieli
Acest plan oferă primele detalii despre cum Orban intenţioneazăsă îşi ţină promisiunile de reducere a deficitului, după ce, întimpul campaniei şi la începutul mandatului încerca să convingăpieţele că preferă să opteze pentru majorarea deficitului bugetarpentru că astfel poate ajuta Ungaria să îşi revină din cea maidificilă recesiune din ultimii 18 ani. După ce a obţinut douătreimi din locurile din Parlament în aprilie şi o victorie evidentăla alegerile locale din această lună, Orban are şansa să reformezeeconomia, a spus David Oxley, economist pe pieţe emergente încadrul Capital Economics din Londra.
"Nu îi mai rămâne mult timp la dispoziţie pentru a acţionacorect şi pentru opta pentru reformele potrivite", explică Oxley."Ar fi putut să renunţe la măsurile lor populiste şi să optezepentru măsuri mai dureroase, care însă ar îmbunătăţisustenabilitatea finanţelor publice".
Orban refuză însă să "adopte măsuri de austeritate pe partea decheltuieli şi optează pentru soluţii care să îi majorezeveniturile", este de părere Peter Attard Montalto, economist laNomura, în Londra. "Este posibil ca astfel să atingă ţinta dedeficit. Nu este însă o politică fiscală credibilă, mai mult, esteanti-creştere".
Datoria publică a Ungariei va ajunge la 78,9% din PIB în acestan, cea mai mare din rândul statelor membre ale Uniunii Europenedin estul continentului, potrivit Comisiei Europene.
Orban, 47 de ani, a promis să reducă deficitul bugetar la 3,8%din PIB în acest an şi la mai puţin de 3% în 2011, după ce nu areuşit să se încadreze în iulie între limitele impuse de la UE şiFondul Monetar Internaţional.
Cele doi instituţii internaţionale au salvat ţara în 2008 dinghearele colapsului când i-au împrumutat 20 de miliarde deeuro.
Fondurile private de pensii rămân fără bani
Noile taxe anunţate vor ajuta guvernul anual cu 70 de miliardede forinţi (260 de milioane de euro) în cazul sectorului energetic,61 de miliarde de forinţi (220 de milioane de euro) dintelecomunicaţii şi 30 de miliarde de forinţi (110 milioane de euro)de la marii retaileri, potrivit estimărilor executivului ungar.Guvernul va bloca începând cu 1 noiembrie şi contribuţiile cătrefondurile de pensii private timp de un an, economisind 30 mld.forinţi pe lună.
După anunţul făcut de autorităţi forintul s-a apreciat cu 0,8%,până la un curs de schimb de 272,17 forinţi pentru un euro. Şiindicele bursier de referinţă a avansat cu 1%, ajutat de apreciereaacţiunilor OTP, cel mai mare creditor al statului. Acţiunilecompaniei Magyar Telekom au pierdut 2,9%, iar cele ale Mol0,7%.
Jurnaliştii maghiari de la portalul portfolio.hu nu văd cu ochibuni situaţia. Dacă statul blochează contribuţiile către sistemulprivat de pensii, înseamnă că 8% din veniturile brute alepopulaţiei, respectiv transferurile către pilonul al doilea depensii, rămân în cuferele statului.
"Noi credem că este mai uşor de spus decât de pus în practică,deoarece fondurile private de pensii sunt dependente de acestecontribuţii. Este o poveste de viaţă şi de moarte pentru ele",scrie Portfolio.hu. Implicaţiile acestei decizii sunt mai largi.Astfel, fondurile de pensii sunt administrate de fonduri demanagement, iar cum acestea nu sunt instituţii caritabile, vor cerebani pentru activităţile lor. Taxa de administrare este un venitcheie pentru aceşti actori secundari. Mai mult, activităţilefondurilor de pensii sunt finanţate din aceşti bani. Dacă nu suntcontribuţii, nu vor exista nici venituri, scriu cei de laportfolio.hu. Soluţia ar fi ca începând cu 2012, timp de mai mulţiani, contribuţiile către fondurile private de pensii să fie maimari de 8% din salariul brut.
Ce a conţinut primul plan anti-criză:
- Impunerea unei taxe temporare pe profitul băncilor, taxă ce araduce la bugetul de stat venituri de 200 mld. forinţi (700 mil.euro);
- Impozit pe venit de 16% în loc de impozit progresiv între 17%şi 32%;
- Impozit pe profit de 10% pentru IMM-uri în loc de 19%;
- Îngheţarea salariilor din unele instituţii publice;
- Reducerea cu 15% a salariilor din anumite instituţiipublice;
- Plafonarea la 2 mil. forinţi (7.000 de euro) a salariilor de lastat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
