Csíki Sör, berea cu origini transilvănene pentru salvarea căreia guvernul maghiar condus de Viktor Orban ar fi modificat legislaţia locală, a încheiat 2020, anul de vârf al pandemiei, cu pierderi mai mari decât în 2019 pe piaţa din Ungaria. Pe de altă parte, Berea Pecs, deţinută indirect, prin intermediul unor rude apropiate, de guvernatorul băncii centrale György Matolcsy, a reuşit să-şi menţină profitabilitatea în cele mai dificile vremuri pentru piaţă. Pe cele două direcţii diferite din afaceri par să meargă şi rezultatele economice ale celor două personaje, cel puţin aşa cum le descrie bancherul.
Cele mai recente date şi previziuni economice au adus motive de mândrie în România şi Polonia, dar nu şi în Ungaria. Estimările Comisiei Europene arată că economia românească va avea cea mai rapidă creştere din UE, în timp ce guvernanţii polonezi se laudă că economia lor a înregistrat una dintre cele mai uşoare recesiuni. Ungaria iese în evidenţă prin inflaţie care, deja cea mai puternică din Europa în luna mai, a explodat în iunie la 5,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.
Acesta ar fi rezumatul politicilor de stimulare economică şi a consumului şi de atragere a electoratului aplicate de guvernul considerat populist al lui Orban sub supravegherea şi cu ajutorul unei bănci centrale conduse de un fost ministru de nădejde al premierului.
În ultimele săptămâni, instituţia lui Matolcsy pare să se fi abătut de la calea indicată de Orban, iar guvernatorul a trecut la critici la adresa politicilor guvernului.
În primul rând, pentru a stăvili inflaţia, banca centrală a devenit prima din UE care după izbucnirea pandemiei a majorat dobânzile, adică a scumpit creditarea. Împrumuturile ieftine sunt un instrument de stimulare a creşterii economice preferat de lideri de stat consideraţi autoritari.
Astfel de modificări de direcţie în politica monetară vin la pachet şi cu intervenţii critice la adresa guvernului din partea lui Matolcsy. În cea mai recentă, guvernatorul a caracterizat modul în care Ungaria a gestionat criza provocată de pandemie ca fiind producător de rezultate mediocre. De asemenea, el a explicat că economia a fost salvată de o creştere a creditării pentru sectorul privat, scrie Hungary Today.
Bancherul face aceste comentarii în ziarul Magyar Nemzet, care are o poveste interesantă, tipică pentru presa maghiară. O publicaţie cu tradiţie, care a supravieţuit şi războiului şi comunismului, aceasta a reprezentat după căderea comunismului şi până în 2018 un brand de presă conservatoare care-şi permitea să evalueze critic guvernul.
Magyar Nemzet a fost închis în 2018, la doar câteva zile după ce Orban a obţinut o nouă victorie în alegeri. Ziarul începuse să-l critice deschis pe premier, pierzând astfel o parte din cititori, era şicanat de conducerea ţării, fiindu-i blocat accesul la anumite surse de informaţii, pierduse şi veniturile din publicitate date de guvern, iar patronul său, Lajos Simicska, prieten apropiat şi aliat al lui Orban, a devenit brusc un duşman înrăit al acestuia. Ziarul a reapărut în 2019, cu o politică editorială favorabilă guvernului.
În Magyar Nemzet guvernatorul Matolcsy a scris că „dacă sistemul financiar maghiar n-ar fi funcţionat în modul exemplar prin care a ieşit în evidenţă, managementul crizei ar fi fost unul dintre cele mai proaste din UE“. Bancherul a evidenţiat diferiţi indicatori ai modului în care Ungaria s-a descurcat în criză. Ungaria s-a plasat pe locul 15 în UE la creşterea PIB anul trecut, iar consumul gospodăriilor a fost al cincilea cel mai ridicat, în timp ce ţara a fost clasată pe locul 20 la investiţii. Însă consumul guvernului a fost doar al 25-lea. La exportul, poziţia obţinută a fost 11, dar creşterea salariilor a fost a treia cea mai mare.
În acelaşi timp, Ungaria a văzut cea mai mare creştere a stocului creditelor de retail. Împrumuturile pentru companii au urcat cu 10%, iar cele pentru gospodării cu 9%. Ambele au fost cruciale pentru ieşirea din criză, a spus guvernatorul. El a lăudat moratoriul pentru rambursarea creditelor şi programul băncii centrale Schema de Finanţare pentru Creştere Go!. Acestea ar fi măsurile anticriză cu cel mai mare succes.
Printre punctele slabe din managementul de criză, Matolcsy a enumerat implementarea lentă a investiţiilor guvernamentale şi incertitudinile din sectorul de construcţii de locuinţe din cauza reducerii TVA pentru locuinţele noi. De asemenea, a spus el, sistemul de sănătate a reuşit să se descurce doar pentru că „operaţiunile normale a trebuit să fie închise“.
Bancherul s-a mai plâns şi de absenţa tranziţiei digitale şi de întârzierea reformelor menite să îmbunătăţească competitivitatea ţării. Portfolio, una dintre principalele publicaţii financiare ale Ungariei, traduce masajul lui Matolcsy în sensul că politica monetară, în sarcina băncii centrale, a fost un succes, în timp ce politicile fiscale, din sarcina guvernului, au împins performanţele Ungariei spre mijlocul clasamentului UE.
Mai vechi sunt criticile guvernatorului la adresa guvernului privind creşterea deficitului bugetar, lucru în care Orban are chiar şi înţelegerea FMI, şi a datoriilor. Poate mulţumită abilităţilor de manager bun ale lui Matolcsy Berea PÈcs, deţinută de verii şi de fiul acestuia, a avut profit în 2020, iar Cs“ki Sˆr s-a afundat şi mai adânc în pierderi.
Privatbankar.hu scrie că pentru salvarea acesteia din urmă parlamentul maghiar a modificat legislaţia în urmă cu un an în sensul desfiinţării contractelor de exclusivitate din sectorul HoReCa. Amendamentele permit şi producătorilor mici şi artizanali de bere să-şi comercializeze produsele în baruri, hoteluri şi restaurante. Berăria lui Matolcsy s-ar putea să fi fost ajutată şi de faptul că şi-a modificat statul în producător mic în 2019 pentru a-şi optimiza taxele.
