Cumparaturile pe care un european le poate face intr-un magazin Ikea pot fi de cele mai multe ori stresante. Insa acelasi european poate avea o surpriza cu adevarat neplacuta in momentul in care calca pragul magazinului Ikea din Belgia, numit Hognoul. Preturile marfurilor expuse sunt cu mult peste pragul acceptabilitatii.
La numai jumatate de ora de mers cu masina de Hognoul se afla orasul olandez Herleen, unde aceleasi articole de mobila pot fi cumparare la un pret cu 20% mai mic.
Un pat dublu Sorum, spre exemplu, costa 249 de euro (310 $) in Belgia si numai 199 de euro in Olanda.
Belgienii nu sunt insa singurii care se confrunta cu aceasta problema. Pe tot cuprinsul zonei euro - considerata a fi piata unica a Europei - preturile pentru cele mai standardizate marfuri, provenite chiar din cadrul aceleiasi fabrici, difera semnificativ de la o tara la alta.
Ultimile estimari realizate de Eurostat - agentia europeana de statistica - arata ca in 2003 nu s-a reusit o armonizare a preturilor la nivelul zonei euro, performantele in aceasta directie fiind mai slabe decat in anul precedent.
In realitate, preturile din cele 12 state membre ale zonei euro au continuat sa se diferentieze si mai mult dupa 1999, data la care a fost lansata moneda unica europeana.
Indicatorul de convergenta al preturilor calculat pentru 2003 de Eurostat estimeaza ca deviatia standard de la media zonei euro a fost de 13,8%, in crestere de la nivelul de 12,3% inregistrat in 1998.
Aceiasi situatie poate fi remarcata pe ansamblul Uniunii Europene, unde acesta indicator a cunoscut o crestere de la 14,4% la 15,5%. O valoare mai mare a acestui indicator indica diferente tot mai accentuate intre preturi.
Aceasta evolutie ramane un mister atat pentru politicieni cat si pentru economisti.
Francisco Caballero-Sanz, directorul de analiza economica din cadrul Uniunii Europene, incearca sa ofere o explicatie pentru lipsa de omogenitate a preturilor de la nivelul zonei euro: "Contrar asteptarilor, oamenii nu isi prea fac cumparaturile peste granita".
Sanz a adaugat ca intre comportamentul real al consumatorilor si comportamentul rational pe care acestia ar trebui sa-l aiba conform teoriilor economice sunt mari diferente. "Oamenii din Birmingham nu se duc la Londra pentru a-si cumpara camere digitale de fotografiat. Tocmai de aceea exista diferente mari intre preturile bunurilor vandute in cadrul unei tari. In plus, cei din Atena nu-si vor cumpara televizoare din Viena, cu toate ca de acolo le pot gasi mult mai ieftin."
Caballero-Sanz a argumentat ca preferintele consumatorilor si taxele indirecte sunt principalele obstacole in uniformizarea preturilor in tarile din Uniunea Europeana. "In Suedia, cumparatorii prefera ca sticlele de ketchup sa fie voluminoase, in timp ce in sudul Europei acest lucru e considerat lipsit de gust."
Jim Murray, director al BEUC, agentie cu sediul la Bruxelles care reprezinta interesele a 36 de asociatii nationale a consumatorilor, considera ca nu se face indeajuns pentru a informa publicul privind aceste diferente de preturi.
"Retailerii vor ridica peturile pana la nivelul de acceptabilitate al consumatorilor. Publicul trebuie sa fie constient de aceste diferente de pret."
Murray considera ca cumparaturile realizate prin intermediul internetului pot grabi aceasta convergenta.
Comisia Europeana, insa, ramane ingrijorata in privinta obstacolelor structurale, precum lipsa de omogenitate a standardeleor si reglementarilor.
gabriel.taranu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
