Fostul preşedinte al BCE Jean-Claude Trichet a acuzat guvernele europene că sunt responsabile de apariţia crizei datoriilor din zona euro, pe care o numeşte “cea mai gravă criză economică de la cel de-al doilea război mondial încoace“, subliniind că el a avertizat încă din 2005 asupra pericolului legat de dezechilibrele economice din ce în ce mai mari din regiune, scrie EUObserver.
Trichet, care a condus BCE în perioada 2003-2011, interval care acoperă izbucnirea crizei din zona euro, spune că, de altfel, a criticat deschis unele ţări membre, în special Franţa şi Germania, pentru că ignorau regulile legate de deficit şi de datorie, care stau la baza uniunii monetare.
Prin aceste explicaţii, Trichet s-a apărat la o audiere în Parlamentul European în faţa criticilor aduse de mai mulţi europarlamentari. Aceştia investighează modul în care „troica“ creditorilor internaţionali a gestionat programele de bailout pentru Cipru, Grecia, Irlanda şi Portugalia.
Europarlamentarii îi reproşează fostului şef al BCE că în perioada în care a condus instituţia nu a acţionat suficient de hotărât şi nu a reuşit să calmeze pieţele, spre deosebire de succesorul său, actualul şef al BCE Mario Draghi. Acesta a reuşit calmarea pieţelor prin simpla promisiune verbală că „va face tot ce este necesar“ pentru a salva moneda euro.
Trichet a spus însă că fără intervenţiile BCE din perioada când el se afla la conducere, promisiunea lui Draghi nu ar fi avut aceeaşi greutate. Sub conducerea lui Trichet, BCE a cumpărat obligaţiuni greceşti în mai 2010, precum şi bonduri italiene şi spaniole în 2011, când pieţele au început să atace cele două mari economii europene.
„Dacă nu am fi cumpărat datorie spaniolă şi italiană - o manevră dur criticată la momentul respectiv – am fi într-o cu totul altă situaţie acum“, a spus el.
Pe de altă parte, Trichet a încercat să justifice în faţa parlamentarilor conflictul cu FMI-ul pe tema Greciei. În 2010 FMI-ul spunea că Grecia nu-şi va putea plăti niciodată datoria şi că ar trebui să i se şteargă o parte din aceasta. În schimb, UE vroia ca sectorul privat din Grecia să fie singurul „bun de plată”, prin aşa-numita „implicare a sectorului privat“. Trichet a fost pus într-o situaţie delicată în acel moment.
Fostul şef al BCE a explicat că discuţiile cu FMI-ul au fost „dificile“, dar că în final cele două părţi au ajuns la o înţelegere, hotărând ca acordul care a obligat investitorii privaţi să plătească pentru oalele sparte ale Greciei să fie singurul de acest fel.
Însă acelaşi tip de acord a fost folosit şi în cazul Ciprului în 2013, iar condiţiile au fost chiar mai dure. Trichet plecase însă de mult de la BCE.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
