Cartea, intitulată "De ce ar trebui să părăsim euro", semnată de economistul João Ferreira do Amaral, a aprins o dezbatere publică în societatea portugheză în ceea ce priveşte cauza problemelor economice ale ţării - austeritatea necesară pentru a primi în continuare bani de la UE, sau însăşi moneda euro, potrivit Wall Street Journal (WSJ).
Astfel, o temă rezervată până în prezent discuţiilor din mediul academic a devenit subiect de prelegeri publice, dezbateri televizate şi editoriale de presă. Chiar şi unii politicieni încep să discute deschis dacă ţara are într-adevăr perspectivele unei reveniri economice pe termen lung în interiorul zonei euro.
"Portugalia nu are nicio şansă să crească repede în interiorul unei uniuni monetare cu o monedă atât de puternică. Din fericire, această problemă a încetat să mai fie subiect tabu şi este discutată intens atât aici, cât şi în strănătate", a declarat Ferreira do Amaral într-un interviu recent.
El consideră că cea mai bună soluţie pentru Portugalia ar fi revenirea la vechea monedă naţională şi devalorizarea abruptă a acesteia, pentru a creşte competitivitatea exporturilor.
Aflată la cea de-a patra ediţie, cartea lansată în luna aprilie a fost vândută până în prezent în 7.000 de exemplare - cifră de invidiat pentru o lucrare de nişă, despre economie, pe o piaţă relativ mică.
Portugalia a adoptat moneda euro în anul 1999, iar majoritatea alegătorilor şi politicienilor susţin în continuare apartenenţa la uniunea monetară a Europei, la fel ca în Spania, Irlanda sau Grecia, ţări afectate de asemenea de criza datoriilor de stat.
Premierul Pedro Passos Coelho a declarat că ieşirea din zona euro ar fi un dezastru şi susţine că, dată Portugalia nu va respecta condiţiile asumate în acordul de finanţare externă, ţara ar putea fi forţată să iasă din uniunea monetară.
Cel mai recent sondaj de opinie efectuat în Portugalia pe această temă a fost realizat cu un an în urmă şi arată că 72% dintre portughezi doresc să rămână în zona euro, în timp ce numai 20% susţin renunţarea la moneda unică.
În urma recesiunii prelungite, partidele comuniste din Portugalia şi Cipru au trecut pe poziţii anti-euro. În Italia, două formaţiuni care au intrat în Parlament, Liga Nordului şi Mişcarea 5 Stele a lui Beppe Grillo doresc un referendum privind apartenenţa la euro.
Recent, în Grecia au luat naştere două partide anti-euro. Chiar şi în Germania, ţară aflată la polul opus al prosperităţii din Europa, atmosfera de îngrijorare a determinat apariţia unui partid anti-euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
