Strategii turci şi-au prezentat planul final privitor la politicile şi priorităţile economice pe următorii cinci ani preşedintelui ţării Recep Tayyip Erdogan, au anunţat doi oficiali familiari cu situaţia, potrivit Bloomberg.
Al unsprezecelea aşa-numit Program de Dezvoltare a fost trimis spre aprobare în timpul unei întâlniri la palatul prezidenţial din Ankara, au adăugat oficialii citaţi.
Programele de dezvoltare ale Turciei constituie de obicei planuri detaliate ale politicii economice şi includ ţinte pe termen lung privitoare la creşterea economică, venituri şi şomaj. Ultimul astfel de program a expirat în 2018. Oficialii nu au oferit detalii privitoare la anumite ţinte sau politici în ultimul plan. Turcia a ieşit în primul trimestru al acestui an din prima recesiune dintr-un deceniu bazându-se pe stimulente fiscale, în condiţiile în care banca centrală a ţării a menţinut dobânzile neschimbate din luna septembrie a anului trecut.
Cheltuielile vor împinge deficitul bugetar al ţării la dublul ţintei oficiale în acest an, relevă un sondaj realizat de Bloomberg.
Deficitul pe acest an va ajunge la 3,6% din PIB şi se va menţine la peste 3% în perioada 2020-2021, relevă sondajul.
Goldman Sachs Group, care vede deficitul bugetar al Turciei la 4,2% din PIB în 2019, arată că această creştere a cheltuielilor fiscale explică în mare parte redresarea economiei ţării din T1. Drept urmare, Goldman Sachs estimează că finanţarea totală necesară în acest an va creşte la 295 miliarde de lire (52 miliarde de dolari), cu aproximativ 95 mld. lire peste ţinta asumată în programul oficial.
Perspectivele economice rămân sumbre. Economia turcă este acum aşteptată să se contracte în acest trimestru şi în trimestrul următor, rezultând un declin mai profund pe 2019 şi o redresare uşor mai fragilă în 2020-21, potrivit unui sondaj realizat în perioada 21-26 iunie.
Deşi la începutul anului ministrul turc de finanţe Berat Albayrak şi-a reiterat angajamentul de a ţine sub control cheltuielile publice pentru a reduce inflaţia, perspectivele sugerează o nevoie continuă de stimulente.
Este posibil ca banca centrală să nu mai stea deoparte prea mult. Relaxarea monetară ar putea începe în acest trimestru, rata de referinţă a dobânzii urmând să scadă cu 400 de puncte bază până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor, potrivit mediei estimărilor economiştilor chestionaţi de Bloomberg.
