În Ungaria şi Polonia, adoptarea euro este o prioritate nu pentru guvern, ci pentru opoziţie. Oficialii de la conducerea acestor ţări, considerate oile negre ale UE, vorbesc adesea despre pericolul în care ar fi puse economiile dacă ar fi introdusă acum sau în viitorul apropiat moneda unică europeană.
Guvernatorul băncii centrale poloneze sugerează chiar un complot al opoziţiei - o lovitură de stat financiară - îndreptat contra sa şi al cărui scop este aducerea ţării în zona euro, spre beneficiul multinaţionalelor străine.
Zilele trecute, ministrul ungar al economiei Mihaly Varga a spus că deşi Ungaria este pregătită să ia în considerare adoptarea euro, intrarea în uniunea monetară, ale cărei reguli se schimbă, nu este în interesul politicii economice a ţării, scrie Hungary Today. Guvernul vrea să îmbunătăţească şi mai mult indicatorii economici ai Ungariei în următorii ani înainte ca ţara să intre în zona euro, a precizat ministrul, explicând că economia este „pe calea cea bună“ şi că datoria publică, o problemă în trecut, nici măcar nu trebuie să fie sub 60% din PIB pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă pentru euro. Datoria este aşteptată să scadă la 69% anul acesta, de la 71% anul trecut.
În martie, Varga a declarat că Ungaria nu se grăbeşte să intre în zona euro şi că ar trebui să adopte moneda unică doar dacă PIB-ul per capita se apropie de media zonei euro sau de nivelul din Germania, notează Reuters.
„La fel ca polonezii şi cehii, nu vom intra în camera de aşteptare pentru euro, unde ar trebui să avem un curs fix timp de doi ani înainte de adoptare“, a spus oficialul. „Depinde de noi să decidem când vom face urmatorul pas“, a explicat el, menţionând că Ungaria ar trebui să aştepte deznodământul dezbaterilor dintre membrii zonei euro despre o integrare mai în profunzime. Şi banca centrală, condusă de un apropiat al premierului Viktor Orban, a sugerat că Ungaria ar trebui să aştepte ca economia să fie suficient de puternică pentru a se alătura clubului euro.
Din tabăra opoziţiei, Klara Dobrev, candidat pentru Parlamentul European al Coaliţiei Democratice, a declarat că una din promisiunile de campanie ale formaţiunii sale este adoptarea euro cât mai curând posibil. Ea l-a citat pe premierul Orban spunând că membrii zonei euro se îndreaptă spre o uniune politică din care Ungaria nu vrea să facă parte. „Premierul Ungariei a recunoscut astfel că guvernul său nu vrea să adopte euro, ceea ce este o politică extrem de proastă, care va afecta negativ binele cetăţeanului de rând“, a explicat Dobrev. Politicianul a remarcat că cursul de schimb este în prezent de 325 de forinţi pentru un euro, faţă de 263 de forinţi în 2010, în plină criză economică, şi a acuzat guvernul şi banca centrală că depreciază intenţionat forintul. Următoarele alegeri parlamentare vor fi în 2022. Un forint slab ajută exporturile, dar face mai greu de plătit datoria în monedă străină.
În Polonia, viceministrul de finanţe Leszek Skiba a spus luna trecută că intrarea în zona euro nu este o soluţie în condiţiile actuale, dar a precizat că o zonă euro stabilă este în interesul Poloniei şi că adoptarea monedei unice la momentul potrivit s-ar putea dovedi benefică, scrie Euractiv.
„O zonă euro stabilă este o valoare, chiar şi din motive doar pragmatice“, a afirmat politicianul. „Polonia ar trebui să intre în zona euro, dar nu acum.“ Polonia exportă considerabil către statele din zona euro, astfel că o uniune monetară stabilă este o condiţie importantă pentru dezvoltarea exporturilor poloneze. Din punctul său de vedere, a continuat Skiba, cursul de schimb şi dobânzile sunt chestiuni importante în procesul care duce la decizia de a adopta euro.
„A rămâne în afara zonei euro este întotdeauna optim pentru o parte din state“, pentru acelea care au un curs de schimb fix, spre deosebire de cele cu un curs liber. Apoi, a subliniat Skiba, există multe argumente că dobânzi prea mici sau prea mari pot afecta negativ economia. „Există motive întemeiate să nu avem în Polonia dobânzile la nivelul celor ale BCE.“ Politicianul a prezis că la un anumit punct în viitor a rămâne în afara zonei euro nu va mai fi benefic pentru economia poloneză, iar atunci „nu va mai avea sens să stam afară“. În martie, premierul Mateusz Morawiecki a declarat că prioritatea guvernului polonez nu este adoptarea monedei unice europene, ci majorarea veniturilor cetăţenilor la nivelurile din Europa de Vest, potrivit AP. El a estimat că Polonia va ajunge din urmă Italia în zece ani, apoi Franţa şi alte state mai bogate. Comentariile sunt un răspuns la promisiunea opoziţiei că va duce Polonia în zona euro dacă va câştiga alegerile parlamentare din această toamnă. Polonia a intrat în UE în 2004 şi, ca toţi membrii Uniunii, are obligaţia ca într-un final să-şi înlocuiască moneda naţională cu euro. „Principalul scop al nostru nu este ca Polonia să adopte euro. Din contră, credem că zlotul asigură cetăţenilor prosperitatea foarte bine, aşa că scopul nostru este ca polonezii să câştige ca în vestul Europei“, a spus Morawiecki.
Mai multe detalii pe zf.ro
El a menţionat vecinii Slovacia şi Lituania ca ţări în care preţurile bunurilor au crescut în urma adoptării euro şi ale căror locuitori vin în Polonia, unde preţurile sunt mai mici, pentru a-şi face cumpărăturile.
În decembrie, când banca centrală era zguduită de un scandal de corupţie, guvernatorul Adam Glapinski i-a acuzat pe „fanaticii“ euro că vor să-l saboteze, spunând că opoziţia încearcă să-l discrediteze şi să impingă ţara în zona euro împotriva voinţei lui, scrie Bloomberg. Glapinski, un apropiat al liderului partidului de guvernământ Jaroslaw Kaczynski, a afirmat într-un interviu pentru săptămânalul Sieci că a primit „diverse semnale“ care sugerează că politicieni din opoziţie, posibil cu sprijin din străinătate, sunt în spatele articolelor din media care au ca scop subminarea reputaţiei sale prin asocierea lui cu scandalul de corupţie care a lovit banca centrală. Un coleg de-al guvernatorului, Marek Chrzanowski, a fost arestat în urma unor acuzaţii că a cerut mită de la un proprietar de bancă. Înainte de scandal, Glapinski îl descria pe colegul său ca fiind un om „impecabil de onest, vertical, patriot şi profesionist. Însă în interviu, guvernatorul a încercat să se distanţeze de Chrzanowski spunând că deşi au lucrat la aceeaşi universitate, erau din „lumi puţin diferite“.
Legat de euro, bancherul a explicat că adoptarea monedei unice ar „limita radical suveranitatea economică“ a Poloniei, lăsând autorităţile doar cu „competenţe marginale“, iar economia cu o competitivitate mai slabă şi cu o creştere mai lentă. Greii zonei euro, Germania şi Franţa, vor un succes politic pentru a-i ajuta să neutralizeze crizele continue ale blocului şi niciun succes n-ar fi mai mare ca absorbirea Poloniei în uniunea monetară, a afirmat Glapinski.
De aceea, nu este o coincidenţă că partidele de opoziţie poloneze şi-au făcut din intrarea în zona euro un obiectiv politic de top. Renunţarea la zlot ar fi benefică în primul rând „băncilor şi instituţiilor mari, care sunt în mare parte deţinute de străini“, a precizat guvernatorul.
Adoptând euro, Polonia va înceta să mai fie „studentul nesupus, unul care prinde încet puteri, care are propriile păreri despre economie, politică şi chestiuni care ţin de apărare şi care uneori se revoltă“, a spus Glapinski. El a avertizat că, ştiind că adoptarea euro va fi dificilă cât timp el este la conducerea băncii centrale, opoziţia, dacă ajunge la putere, ar putea încerca să lege zlotul de euro aşa cum se întâmplă în Bulgaria sau Danemarca, ceea ce ar avea consecinţe „fatale“ pentru Polonia. „Totul este posibil, chiar şi ceva ce ar putea fi considerat o lovitură de stat financiară“, a mai spus bancherul.
În martie, într-un apel către membrii UE pentru o Europă mai puternică, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că moneda unică europeană este o sursă de putere care ajută UE să „reziste la crizele capitalismului financiar“.
