Caută doar în titlu
Business Internaţional

Tensiunile din Orientul Mijlociu aruncă în aer preţurile petrolului şi nimeni nu ştie unde vor ateriza acestea. Deciziile lui Trump zdruncină piaţa când SUA sunt pe cale să devină cel mai mare exportator de ţiţei

Unii văd acum ţiţeiul la 100 de dolari barilul. Alţii văd preţurile crescând doar pentru a se prăbuşi spre sfârşitul anului.

Nimeni nu este mai surprins că preţul petrolului american a urcat la 72 de dolari barilul ca specialiştii în prognoze ale marilor bănci de pe Wall Street. Ei nu au luat în calcul factorul Trump. Unii văd acum ţiţeiul la 100 de dolari barilul. Alţii văd preţurile crescând doar pentru a se prăbuşi spre sfârşitul anului. Unul mai dornic de celebritate spune că un preţ de 300 de dolari nu este imposibil.

Scumpirea neaşteptat de rapidă a petrolului vine în contextul în care preşedintele american Donald Trump amplifică tensiunile din Orientul Mijlociu cu eforturi de a bloca accesul Iranului la pieţele externe şi în care SUA tind să devină un jucător important pe piaţa ţiţeiului. Strategii băncii americane Citigroup apreciază că SUA vor deveni până anul viitor cel mai mare exportator de petrol din lume.

De la începutul anului, preţurile au urcat cu 20%, iar din februarie 2016 cu 176%. Ieri, cotaţiile petrolului destinat pieţei americane se apropiau de 72 de dolari barilul, iar cele ale petrolului Brent, referinţa internaţională, treceau de 77 de dolari barilul.

În decembrie anul trecut, analiştii chestionaţi de The Wall Street Journal anticipau o cotaţie medie a Brentului pentru primul trimestru al acestui an de 57 de dolari. În schimb, media a fost de 67 de dolari barilul.

Ultimii ani au reprezentat o provocare pentru cei care încearcă să ghicească cursul cotaţiilor. Revirimentul industriei americane a şistului a depăşit toate aşteptările, iar OPEC a şocat pieţele cu deciziile sale. În plus, prăbuşirea Venezuelei  şi schimbările geopolitice au împins în sus preţurile mai rapid decât au anticipat mulţi.

„A face prognoze pentru preţurile petrolului a devenit un joc la care pierzi“, spune Craig Pirrong. „Lipsa de elasticitate a cererii şi ofertei înseamnă că preţul este foarte sensibil la şocuri aleatorii greu de prezis.“

Însă aceste predicţii sunt importante deoarece de preţuri depind planurile producătorilor de a fora alte puţuri, de a le închide pe unele, planurile de buget ale, spre exemplu, companiilor aeriene sau guvernelor şi strategiile băncilor centrale care se axează pe inflaţie.

La începutul lunii aprilie, Anish Kapadia, managing director al Akap Energy, aprecia că preţurile petrolului ar putea sări la 100 de dolari barilul anul acesta dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică, scrie CNBC. În prezent, Trump încearcă să forţeze statele europene şi asiatice să nu mai cumpere ţiţei iranian. Iranul este unul dintre statele exportatoare de combustibil din OPEC. Eforturile din ultimul timp ale OPEC de a-şi coordona producţia astfel încât să reducă excesul de ofertă de pe piaţă şi să ridice preţurile dau roade. Însă tot în ultima vreme şi SUA culeg roadele eforturilor OPEC şi, în plus, inundă piaţa europeană cu cantităţi de petrol record, notează Reuters. Preţurile mai ridicate aduse de pactul statelor OPEC şi creşterea producţiei americane fac mai greu de vândut în Europa ţiţei rusesc, nigerian şi de alte provenienţe, spun traderii.

„Petrolul american este la ofertă peste tot“, spune un trader care lucrează cu o companie de rafinare din sudul Europei care cumpără frecvent ţiţei rusesc sau produs de statele caspice, iar acum şi petrol american. Ţiţeiul american pune soiurile locale sub multă presiune.“ Producţia americană este aşteptată să atingă 10,7 milioane de barili pe zi anul acesta, nivel care rivalizează cu cele ale Rusiei şi Arabiei Saudite. Exporturile de petrol american în Europa au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din istorie. Acum, când preţurile cresc şi Iranul este încolţit, experţii şi producătorii se tem că din cauza limitărilor logistice, legate în special de conductele de transport, SUA vor putea face cu greu faţă noii cereri de ţiţei create prin scoaterea Iranului din joc, scrie Financial Times. Dificultăţile din ţara şistului pot explica de ce administraţia americană a discutat cu producători de petrol străini mari despre moduri de a majora oferta şi amortiza impactul ieşirii SUA din acordul nuclear cu Iranul. Discuţiile au fost dezvăluite de secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin marţi, la câteva ore după ce Trump şi-a anunţat decizia privind Iranul.

Cu toate acestea,  strategii de la Citigroup cred că SUA vor ajunge până anul viitor cel mai mare exportator de petrol din lume, depăşind Arabia Saudită. În ultima săptămână din aprilie SUA au exportat 8,3 milioane de barili pe zi de petrol şi produse din petrol. Arabia Saudită a exportat 9,3 milioane de barili pe zi de petrol şi produse rafinate în ianuarie, însă regatul intenţionează să reducă livrările la sub şapte milioane de barili pe zi în mai. Administraţia pentru informaţii despre energie preconizează că SUA îşi vor reduce anul acesta şi în următorul dependenţa de importuri de petrol la minimul ultimilor 60 de ani în condiţiile în care producţia internă va ajunge la niveluri record. Strategii de la o altă mare bancă americană, Goldman Sachs, estimează că Brentul va ajunge la 82,5 dolari pe baril în vară. „Este un nivel de 75 de dolari, sau de 80 de dolari sau chiar de 85 de dolari barilul atât de şocant?“ Bogdan Cojocaru

 

„Ei bine, nu. Sunt rezultate posibile având în vedere că şistul este tehnologia dominantă“, spune un analist de la Goldman Sachs.

În aprilie, specialiştii băncii britanice Barclays estimau că tensiunile geopolitice vor ţine preţurile ridicate până în vară, când se va consuma mai multă benzină şi motorină, însă au avertizat că piaţa energiei se îndreaptă spre o scădere accentuată în a doua jumătate a anului.

Managerul de fonduri de hedging Pierre Andurand spunea recent că în câţiva ani preţurile petrolului s-ar putea duce spre 300 de dolari barilul din cauza lipsei de investiţii în industria petrolieră. Teoria lui este că dezbaterile din jurul maşinilor electrice, în care se spune  că acestea vor submina cererea pentru petrol, vor duce la un deficit de investiţii în proiecte de durată. De aceea, spune Andurand, în câţiva ani va exista un deficit de ofertă de petrol.

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.