Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat pregătirea unor măsuri militare ca reacţie la eventuala retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), informează site-ul agenţiei Tass.
La sfârşitul lunii noiembrie, Vladimir Putin a avut o serie de întrevederi cu directorii serviciilor de securitate, cu managerii din industria de apărare şi cu şefii comandamentelor militare.
"Au fost analizate măsuri pentru consolidarea capacităţilor de luptă ale forţelor armate şi mijloace necesare în contextul accelerării cursei înarmării din cauza planului Statelor Unite de retragere din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare", a declarat Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării.
"Comandantul suprem a fost informat despre procesul de construire şi dezvoltare a forţelor armate, despre capacitatea de a garanta securitatea militară şi a contracara un inamic avansat tehnologic", a subliniat Serghei Şoigu.
Preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.
Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.
Rusia a negat că ar încălca Tratatul INF, dar a acuzat că sistemele balistice instalate de SUA în România intră în contradicţie cu acest acord
Sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa au caracter ofensiv, fiind o încălcare gravă a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat Ministerul rus de Externe, referindu-se la platforma Aegis, montată în România. "Există o nouă chestiune problematică care a generat probabil cea mai mare îngrijorare a noastră şi pe care am început să o prezentăm Statelor Unite în formatul bilateral al acestui Tratat. Se referă la instalarea lansatoarelor Mk-41 în cadrul Sistemului Aegis montat în Europa pentru presupuse sarcini antirachetă. Cu toate acestea, contrar prevederilor Tratatului, aceste lansatoare permit utilizarea ofensivă a rachetelor de croazieră Tomahawk cu raze medii de acţiune şi a altor sisteme de atac. Considerăm că este o încălcare flagrantă şi directă a Tratatului INF", a declarat de curând Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.
Statele Unite au început să instaleze în România şi Polonia sisteme de rachete ofensive, prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat recent Vladimir Iermakov, şeful Departamentului pentru Neproliferare şi Controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. "Există grave semne de întrebare referitoare la acţiunile colegilor noştri americani, acţiuni care sunt în contradicţie cu Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, inclusiv amplasarea lansatoarelor terestre Mk-41 în România şi Polonia", a declarat Vladimir Iermakov la începutul lunii octombrie, în cursul unei dezbateri organizate de o comisie a Adunării Generale ONU. Potrivit oficialului rus, Statele Unite au început în iunie instalarea în România şi Polonia a sistemelor Aegis şi a lansatoarelor MK-41, care ar putea fi folosite pentru atacuri cu rachete de croazieră având rază medie de acţiune.
