2020 arată că sectorul bancar este extrem de obez, dar şi în mod periculos dependent de remedii, scrie Patrick Jenkins, editorialist Financial Times.
O repetare a crizei din urmă cu 12 ani pare să fi fost evitată, dar intervenţiile băncilor centrale au avut un efect secundar nociv. Combinat cu o acumulare a rezervelor de capital asupra cărora strategii au insistat în ultimul deceniu, acestea au distrus randamentele, multe bănci devenind în mod esenţial „neinvestibile“, în opinia lui Jenkins.
Acţionarii băncilor au părăsit sectorul în masă, iar preţurile acţiunilor acestora au plonjat cu o treime atât în SUA, cât şi în Europa până acum în acest an.
Lăsând deoparte pierderile legate de credite, investitorii sunt îngrijoraţi pe două planuri. Primul priveşte faptul că profitabilitatea a fost permanent afectată de politica monetară. A doua temere a investitorilor este că câştigurile distribuibile către acţionari vor suferi o dublă constrângere, nu numai prin profitabilitatea structural redusă, dar şi prin blocarea plăţilor către aceştia.
Din ianuarie, bănile europene îşi pun speranţa că vor fi eliberate de constrângerea privind plăţile către acţionari şi că vor recâştiga astfel investitori. Băncile americane stau mult mai bine. Bilanţurile în general mai solide şi o piaţă internă mai profitabilă fac ca acestea să fie fundamental mai atrăgătoare, potrivit editorialistului de la FT.
Şi totuşi, în condiţiile în care executivii celor din urmă se pregătesc pentru o recesiune prelungită şi pierderile de credite asociate, disponibilizările din sectorul bancar american intră din nou în discuţie, potrivit consultanţilor şi insiderilor din industrie citaţi de Reuters.
Comparativ cu proiecţiile din aprilie, economiştii şi executivii din sectorul bancar se aşteaptă ca economia americană să aibă nevoie de o perioadă mai îndelungată pentru a se recupera,în perspectiva unui şomaj ridicat şi al menţinerii dobânzilor în apropiere de zero în viitorul apropiat.
În plus, munca de acasă a arătat unor manageri că au nevoie de mai puţini angajaţi pentru acelaşi volum de muncă.
Personalul din sectorul bancar american ar putea fi redus în medie cu 5-10%, potrivit lui Alan Johnson, din cadrul companiei de consultanţă Johnson Associates.
Analiştii se aşteaptă în continuare ca băncile americane să raporteze profituri decente în următoarele trimestre, îmsă băncile plănuiesc concedieri pentru că se aşteaptă ca costurile să fie relativ ridicate raportat la venituri.
În cazul băncilor europene, scăderea valorizărilor acestora, chiar în condiţiile menţinerii rezervelor de capital la un nivel ridicat, a dus la o ciudăţenie legată de bilanţ, în care capitalul excedentar depăşeşte valoarea de piaţă, iar această distorsiune este o dovadă în plus a condiţiei precare a băncilor europene, scrie Patrick Jenkins.
