Averile celor mai bogaţi oameni ai lumii au crescut puternic anul trecut chiar în condiţiile în care pandemia a devastat economiile, o tendinţă care reînvie apelurile pentru taxarea întregii acestei avuţii noi, notează Bloomberg.
Din Chile până în Marea Britanie, partidele, legislatorii de stânga, activiştii şi cercetătorii lansează noi propuneri privind taxe impuse milionarilor şi miliardarilor, cu obiectivul impozitării directe a activelor acestora, mai degrabă decât o majorare a ratelor pe surse cum ar fi veniturile.
Argentina a aprobat o taxă excepţională pe avuţie luna trecută, iar administraţia din Bolivia, împlinind o promisiune de campanie a noului său preşedinte socialist, a adoptat o taxă anuală pe averi mari la sfârşitul anului. Legislatori din alte ţări din America Latină, ca Peru şi Chile, au propus recent măsuri similare.
Iar în SUA, deşi preşedintele ales Joe Biden nu este un fan al taxei pe avuţie, progresiştii fac presiuni în acest sens la nivel de stat.
O astfel de taxă este luată în discuţie din nou în pofida eşecurilor anterioare. Majoritatea experimentelor cu acest concept, inclusiv din Germania şi Franţa, au fost ulterior abandonate. Criticii au invocat costurile şi complexitatea evaluării averilor, argumentând de asemenea că astfel de măsuri îi încurajează pe cei bogaţi să se mute sau să păcălească sistemul.
Progresiştii argumentează că încercările anterioare în acest sens făcute de Europa au fost concepute greşit şi pot fi îndreptate. Taxele pot fi mai uşor de administrat, de exemplu, prin ţintirea unui grup mai restrâns de oameni foarte bogaţi şi recurgerea la avansurile legate de transparenţă financiară şi tehnologie pentru evaluarea averilor. Taxele excepţionale, ca cea din Argentina, sunt de asemenea mai greu de evitat decât cele anuale.
În Europa, o taxă pe avuţie ar lovi probabil cel mai puternic în Germania, ţara europeană cu cel mai ridicat număr de miliardari în clasamentul Bloomberg.
