Business Internaţional

Ţările din Grupul de la Vişegrad - Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria -, vor să devină una din forţele care schimbă Europa. Au puterea economică pentru a realiza acest lucru? Economiile lor sunt deocamdată dependente de Germania

Dacă ar fi o singură ţară, Grupul de la Vişegrad ar avea a cincea cea mai mare economie din Europa şi a 12-a la nivel mondial şi ar fi al patrulea cel mai populat stat din UE. Foto: clădirea parlamentului din Ungaria.

Dacă ar fi o singură ţară, Grupul de la Vişegrad ar avea a cincea cea mai mare economie din Europa şi a 12-a la nivel mondial şi ar fi al patrulea cel mai populat stat din UE. Foto: clădirea parlamentului din Ungaria.

Autor: Bogdan Cojocaru

08.07.2019, 23:02 1016

În Uniunea Europeană, o uniune economică, dar nu şi politică, există diverse grupuri de interese. Unul dintre acestea este Grupul de la Vişegrad (V4), o organizaţie de cooperare locală formată din Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria ce promovează tot mai puternic o viziune proprie despre principiile şi valorile europene într-o Europă în schimbare.

Întrebat de Deutsche Welle dacă crede că statele V4 ar putea ajunge în curând să rivalizeze cu alte blocuri regionale pentru supremaţie pe coridoarele puterii de la Bruxelles, un diplomat din UE a oferit un răspuns simplu: „Nu“. Apoi a zâmbit şi a plecat.

Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria vor să schimbe acest lucru. Varşovia şi Budapesta au atacat adesea Comisia Europeană pentru „subminarea“ suveranităţii lor. Liderii politici ai Poloniei, Cehiei şi Ungariei pledează pentru o „Europă a naţiunilor“ şi pentru reducerea competenţelor forurilor comunitare.

Luna trecută, Polonia, Ungaria şi Cehia au cerut compensaţii în cadrul viitorului buget pe şapte ani al UE pentru reforme în economie în sensul reducerii emisiilor de CO2. După o întâlnire recentă a cancelarului german Angela Merkel cu şefii de guverne din Grupul de la Vişegrad, Deutsche Welle (DW) a analizat dacă V4 are suficientă forţă economică pentru a-şi promova ideile, etichetate adesea ca perturbatoare ale ordinii europene.

În primul rând trebuie spus că V4 nu este un grup omogen. Membrii au viziuni diferite despre integrarea europeană. Cehia şi Slovacia sunt prietenoase faţă de Uniune într-o măsură mai mare decât Polonia şi Ungaria, care sunt eurosceptice. Slovacia face parte din zona euro din 2009, în timp ce celelalte trei state nici nu vor să audă de euro.

Cu 65 de milioane de locuitori, V4 are o greutate comparabilă cu cea a Franţei în UE, ceea ce conferă grupului aproximativ 12% din voturi în cadrul Consiliului Uniunii Europene, potrivit diplomatie.gouv.fr.

Dacă ar fi o singură ţară, V4 ar avea a cincea cea mai mare economie din Europa şi a 12-a la nivel mondial şi ar fi al patrulea cel mai populat stat din UE. În cadrul grupului, cei mai mulţi oameni trăiesc în Polonia (38 de milioane de locuitori).

Pe următoarele locuri se plasează Cehia (11 milioane de locuitori), Ungaria (aproape 10 milioane de locuitori) şi Slovacia (5,5 milioane de locuitori). PIB-ul cumulat al V4 este de 1.058 miliarde de euro (în 2018). Spre comparaţie, Franţa, a patra economie ca mărime din UE, are un PIB de 2.353 miliarde de euro. Polonia este, de departe, cea mai mare economie din V4, cu un PIB de 496,4 miliarde de euro.

Statele central şi est europene nu se pot compara ca mărime a economiei cu uriaşii din vest, dar se numără printre economiile cele mai rapide ale Europei. PIB-ul UE 27 este aşteptat să crească cu 1,4% în 2019, iar cel al zonei euro mai lent, cu 1,2%.

În timp ce încetinirea Germaniei rămâne principalul motiv de îngrijorare, PIB-ul urmând să avanseze cu doar 0,5% anul acesta, şi pentru celelalte economii mari perspectivele sunt diminuate.

Această situaţie este motiv de mândrie pentru politicienii guvernului maghiar. Într-o opinie publicată de China Daily, un ziar al Partidului Comunist Chinez, guvernatorul băncii centrale maghiare Gyorgy Matolcsy, un apropiat de încredere al premierului Viktor Orban, şi economistul-şef al instituţiei Daniel Palotai scriu că Ungaria şi Grupul de la Vişegrad reprezintă acum motorul de creştere al Europei.

„Ungaria a devenit una din economiile cu cea mai puternică creştere din Europa. În urmă cu zece ani, era una dintre cele mai vulnerabile economii“, remarcă autorii. De asemenea, Matolcsy şi Palotai asigură că statele din V4 continuă să conveargă spre ţările mai avansate. Timp de aproape două decenii greutatea ecomomică în Europa a ţărilor Grupului de la Vişegrad s-a dublat, scriu în continuare autorii. Însă progresul n-ar fi putut exista fără investiţiile companiilor străine, de cele mai multe ori acestea numărându-se printre principalii exportatori.

Potrivit Centrului pentru Reformă Europeană, ţările din V4 au reuşit să devină în 2017 cel mai important partener comercial al Germaniei, care a întrecut astfel China şi SUA, mulţumită integrării lor în lanţurile paneuropene de aprovizionare. Însă acest lucru le face şi vulnerabile în condiţiile în care marile economii ale lumii se înfruntă într-un război comercial mondial.

În Ungaria, unde reţeaua de autostrăzi facilitează transportul spre Germania din orice parte a ţării, au planuri mari toţi cei trei mari constructori auto germani, VW, Daimler şi BMW. Când lunile trecute producţia industrială a Germaniei a început să se contracte din cauza unor probleme în industria auto, activitatea industrială a Ungariei nu s-a oprit din avans. Constructorii auto germani şi furnizorii lor au preferat să-şi menţină cadenţa acolo. În Ungaria,  doar companiile germane au creat peste 300.000 de locuri de muncă.

Slovacia are cea mai mare producţie de automobile per capita din lume. O fabrică a VW este cel mai mare angajator privat din această ţară, iar cele 3.000 de disponibilizări anunţate recent de companie au provocat o undă de şoc în economie, notează Reuters. Industria auto slovacă reprezintă 12% din PIB şi asigură mai mult de 1 din zece locuri de muncă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO