Grecia şi Spania, două dintre cele mai tulburate economii din zona euro, au prezentat noi măsuri de micşorare a deficitului bugetar, dar diferenţele dintre ele nici că ar putea fi mai mari sau mai grăitoare, scrie New York Times. Confruntată cu presiuni din partea creditorilor internaţionali, coaliţia de guvernământ din Grecia i-a dat undă verde unui pachet de austeritate care stipulează printre cele mai dure tăieri de pensii impuse vreodată într-o ţară dezvoltată. Astfel, pensiile ar urma să fie reduse cu 10%.
În Spania, care se luptă cu un deficit masiv şi ar putea fi nevoită să solicite ajutor european, premierul Mariano Rajoy a refuzat să reducă sau măcar să îngheţe pensiile. Dimpotrivă, potrivit noului buget, acestea vor fi majorate cu 1%.
Din punct de vedere politic, se înţelege de ce Rajoy vrea să protejeze cei 10 milioane de pensionari din Spania, când mii de oameni protestează în stradă şi regiunea vitală economic Catalonia ameninţă cu secesiunea. Pensiile reprezintă însă aproape 40% din totalul cheltuielilor bugetare şi 9% din PIB-ul Spaniei. În plus, populaţia ţării îmbătrâneşte repede, estimându-se că în jur de 30% din spanioli vor fi mai în vârstă de 65 de ani în 2050.
Pensiile sunt un beneficiu esenţial în Spania, unde rata şomajului a ajuns la 25% şi este peste 50% în rândul tinerilor, iar mulţi spanioli sunt dependenţi de părinţii sau bunicii pensionari. Economiştii estimează că 1,7 milioane din cele 16 milioane de gospodării spaniole nu au niciun membru salariat.
În încercarea de a face sistemul de pensii sustenabil, guvernul anterior a adoptat în 2011 o lege care a majorat vârsta pensionării de la 65 la 67 de ani. Modificarea nu va intra însă în vigoare pe deplin decât de-abia în 2027. "Mulţi pensionari votează şi sindicatele sunt ferm opuse acestei măsuri. Guvernul trage de timp cât poate, dar va trebui să facă ceva. Chiar dacă doar îngheaţă pensiile, tot va putea economisi până la 4 mld. euro pe an", a spus Ángel de la Fuente, coautor al unui studiu asupra politicii de pensii în Spania.
Pentru Grecia, sistemul generos de pensii, care le-a permis multora să se pensioneze la 50 de ani sau şi mai devreme, a ajuns să fie emblematic pentru întreaga situaţie falimentară a statului. În anii de dinaintea crizei, plăţile cu pensiile valorau chiar şi 14% din PIB-ul Greciei. Aceste vremuri au trecut. Reducerile de pensii reprezintă cea mai mare parte a economiilor de 11,5 mld. euro cerute de creditori guvernului condus de Antonis Samaras, iar vârsta de pensionare va creşte de la 65 de ani la 67. Deşi Grecia s-a luptat cu creditorii pentru a îndulci lovitura dată cheltuielilor publice, acum există un consens că aceste măsuri, deşi dificile, trebuie luate acum, cât guvernul mai are credibilitate. Spania încă mai aşteaptă presiunile pentru un ultim efort de a lua deciziile cu adevărat dure.
Pensiile sunt "off-limits" în Europa
Sub noul preşedinte François Hollande, Franţa a micşorat vârsta de pensionare de la 62 la 60 de ani pentru unele categorii de angajaţi. Problemele economice ale Franţei nu sunt atât de cumplite ca ale Spaniei, dar pe termen lung planul anunţat cu pompă vineri de guvernul francez va avea un efect limitat asupra deficitului tocmai pentru că a lăsat pensiile neatinse. Portugalia va renunţa cel mai probabil la majorarea contribuţiilor plătite de angajaţi în contul pensiilor, idee condamnată aspru de opinia publică. În Marea Britanie, guvernul condus de David Cameron a oprit recent un plan de reformare a sistemului de pensii, de teamă că ar putea îndepărta un grup-cheie de votanţi ai Partidului Conservator.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels