Consumatorii din tarile central si est-europene care vor adera la Uniunea Europeana in luna mai isi fac provizii substantiale de alimente, de teama unei cresteri excesive a preturilor dupa primul val de extindere.
Cu o luna inainte de aderare, sarea dispare rapid de pe rafturile magazinelor din Letonia, in timp ce in majoritatea supermarket-urilor poloneze zaharul este rationalizat.
Guvernele si bancile centrale din viitoarele tari membre incearca sa linisteasca cele 75 de milioane de locuitori care se vor alatura pietei unice, asigurandu-i ca rata inflatiei nu va creste semnficativ dupa integrare.
Insa pretul sarii s-a dublat in Letonia, in ultimele luni. Populatia se teme de noi scumpiri dupa aderare, ceea ce ar putea limita livrarile traditionale de sare gema din Ucraina. Aceasta tara nu va adera la UE, astfel ca exporturile sale catre noile state membre vor fi supuse unor taxe vamale ridicate.
La randul lor, polonezii isi fac provizii de zahar, dupa ce pretul acestui produs a crescut cu o treime, de la inceputul anului. Cererea ridicata a obligat unele magazine sa impuna o limita de zece kilograme pentru fiecare cumparator.
"Toata lumea pare cuprinsa de febra zaharului. Cererea s-a dublat sau s-a triplat, in unele cazuri", a apreciat Robert Majewski, purtatorul de cuvant al Macro Cash and Carry, unul dintre cele mai importante lanturi de distributie en gros pentru magazinele mici.
In Uniunea Europeana, pretul minim al zaharului este stabilit la 630 de euro pe tona, cu aproape 20% mai mult decat in Polonia.
De teama unor scumpiri excesive si nejustificate, puse pe seama aderarii la UE, banca centrala poloneza a instalat o linie telefonica prin intermediul careia populatia poate informa in legatura cu cresterile suspecte de preturi.
"Nu trebuie sa toleram preturile ridicate sub pretextul integrarii", a subliniat guvernatorul Leszek Balcerowicz, la momentul anuntarii acestei initiative, saptamana trecuta.
Studiile arata ca nivelul preturilor aplicate produselor alimentare variaza intre 85% din media europeana (Slovenia) si 51% (Slovacia). In aceste conditii, exista posibilitatea unor scumpiri substantiale, odata cu integrarea in piata unica.
Aproape o treime din veniturile consumatorilor central si est-europeni este cheltuita pentru achizitia de alimente, comparativ cu aproximativ 16%, in UE.
Autoritatile de la Bruxelles au obligat unele din tarile care vor adera sa majoreze fiscalitatea, prin eliminarea partiala a scutirilor de de TVA acordate anumitor grupuri de interese, in ultimii ani.
Presa din Cehia a anuntat ca restarantele si-ar putea separa activitatile, pentru a-si reduce veniturile sub pragul minim impus pentru plata TVA. Astfel, clientul unui restaurant ar putea primi la sfarsitul mesei o nota de plata pentru mancare si alta separata pentru bautura.
Analistii apreciaza ca integrarea in piata unica va elimina in cazul viitoarelor tari membre ultimele taxe vamale impuse comertului cu UE, ceea ce va ieftini importurile.
Pe de alta parte, insa, noii veniti trebuie sa aplice taxe mai mari pentru partenerii comerciali din afara Uniunii, ceea ce va atrage scumpirea multor marfuri, de la autovehiculele produse in Japonia la bananele exportate de statele din Insulele Caraibe.
Cu toate acestea, intensificarea competitiei pe piata unica va infrana cresterea excesiva a preturilor, diversificand, totodata, oferta pusa la dispozitia consumatorilor din Europa Centrala si de Est.
Potrivit unor studii recente, preturile din Polonia - cea mai mare tara din cele zece viitoare membre UE - s-ar putea majora cu 1% pe an, in primii ani dupa aderare.
Sugestii suedeze
Statele nordice din UE cu fiscalitate ridicata nu vor tolera ca natiunile est-europene ce vor adera la Uniune sa aplice un tratament permisiv discriminatoriu persoanelor cu venituri mari, a afirmat premierul suedez Goran Persson.
Declaratia lui Persson urmeaza atacului indreptat luni de cancelarul german Gerhard Schroeder impotriva ratelor scazute de impozit pe profit din Europa de Est.
"Daca ele cred ca vom impune impozite ridicate in Suedia, Finlanda si Danemarca si apoi vom trimite banii in Europa de Est asa incat sa aiba o patura superioara care nu plateste impozite, acest lucru este de neconceput", a declarat Persson pentru cotidianul finlandez Hufvudstadsbladet.
"Estonia este o astfel de tara, poate si Polonia. Ele trebuie sa incerce sa impoziteze persoanele cu venituri mari. si trebuie sa discutam deschis despre acest lucru. Altfel, vor fi tensiuni", a adaugat el.
Impozitele pe venituri si pe profit sunt mai reduse in multe tari est-europene decat in Scandinavia, unde impozitele ridicate finanteaza programele de asigurari sociale pe intreaga durata a vietii.
Estonia impoziteaza cu 26% veniturile personale si coalitia guvernamentala a semnalat ca prevede reducerea sa la 20% pentru a incuraja cresterea economica. In Polonia, cotele de impunere sunt de 19%, 30% si 40%.
In schimb, Suedia aplica impozite pe venit care variaza intre 30% si 60%.
La finalul anului trecut, Suedia a condus o campanie a celor mai importanti sase contribuabili la bugetul Uniunii Europene pentru a limita cheltuielile din bugetul post-extindere din perioada 2007-2013, un demers care ar diminua fondurile pentru noile state mai putin instarite.
O mare parte din bugetul UE consta din transferuri care netezesc diferentele de venituri dintre statele membre bogate si cele mai sarace.
Statele nou-venite in Uniune, cu produse interne brute de numai o treime din media UE, vor fi beneficiare nete ale bugetului UE, care valoreaza in prezent circa 100 miliarde de euro (121,8 miliarde de dolari).
Luni, Schroeder a sugerat ca impozitele reduse pe profit din Europa de Est ar putea constitui un punct de divergenta in viitoarele negocieri privind asistenta regionala.
Notand ca rata medie a impozitului pe profit din cele zece noi state membre este mai mica de 20%, in timp ce in UE depaseste 30%, el a spus ca diferenta creaza o situatie concurentiala care cauzeaza dificultati pentru actualele state membre.
Cancelarul german a acuzat noii membri ca au "o politica fiscala care nu este adecvata pentru finantarea independenta a infrastructurii, ci este menita sa co-finanteze infrastructura impreuna cu transferurile de la Bruxelles".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
