Business Internaţional

Ţara din Europa care refuză cu desăvârşire să intre în Uniunea Europeană. Aceasta ţară are o democraţie aparte, unde poporul are un cuvânt greu în luarea deciziilor

În Marea Britanie, refuzul  Elveţiei de a intra în relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană după ani de curtare reciprocă este văzut ca o confirmare că Brexitul a fost o alegere înţeleaptă. La Bruxelles, a fost şoc şi furie. La Berna, nu toată lumea a sărbătorit.

Cândva,  în urmă cu câţiva ani, un profesor universitar american s-a retras în căutarea liniştii într-o mică comunitate din Elveţia. Toate bune şi frumoase până când a aflat că nu este dorit acolo şi că trebuie să plece. De ce? Aşa au hotărât localnicii. Elveţienii îl considerau mult prea dubios pentru că nu l-au văzut niciodată la adunările lor obişnuite, unde se discuta mai ales despre… fotbal. Profesorul degeaba a încercat să explice că pe el nu-l interesează acest joc. Situaţia a căpătat ulterior dimensiunile unui miniscandal diplomatic.

Elveţia este o democraţie aparte, unde poporul are un cuvânt greu în luarea deciziilor, prin tradiţionalele referendumuri. Guvernanţii de acum, consideraţi populişti, şi-au justificat alegerea de a se îndepărta de UE tocmai prin faptul că un eventual acord cu Uniunea ar fi respins, de popor, prin referendum.

Decizia Elveţiei de a pune capăt unui şir de şapte ani de negocieri minuţioase cu Bruxellesul menite să stabilească o relaţie comercială mai strânsă şi mai stabilă cu UE nu are nimic din drama Brexitului, scrie Financial Times, un ziar britanic, dar proeuropean. Însă  ar putea dăuna pe termen lung economiei elveţiene, care a beneficiat enorm de accesul aproape integral la piaţa internă a UE.

Şi ar rupe legături care până acum s-au dovedit benefice pentru ambele părţi, în educaţie şi cercetare. Inevitabil, acest lucru subliniază şi dificultăţile pe care UE pare să le aibă cu traiul alături de vecinii săi. Pierderea celui mai mare partener comercial, Marea Britanie, poate fi privită ca un ghinion. Dar a-ţi pierde al doilea mare partener, Elveţia, ar putea să pară neglijenţă. Swexitul este ca Brexit, în sensul că două democraţii vechi, certate din cauza preţurilor şi condiţiilor de acces la piaţă, au ales o relaţie mai laxă, de la distanţă, ale cărei costuri au fost subestimate în mare măsură de elitele lor politice.


Elveţia este o democraţie aparte, unde poporul are un cuvânt greu în luarea deciziilor, prin tradiţionalele referendumuri. Guvernanţii de acum, consideraţi populişti, şi-au justificat alegerea de a se îndepărta de UE tocmai prin faptul că un eventual acord cu Uniunea ar fi respins, de popor prin referendum.


Marea Britanie a mizat pe interesele comerciale din alte ţări ale UE, forţând Bruxelles-ul să păstreze condiţiile comerciale. Brexitul n-a adus apocalipsa economică prorocită de mulţi, în parte şi datorită compromisurilor la care s-a ajuns pe ultima sută de metri. Însă cei mai înverşunaţi susţinători ai exitului, pescarii, sunt departe de fericirea promisă. Acum poate că prind mai mult peşte, dar n-au unde să-l vândă. Piaţa europeană le este închisă.

Elveţia s-a amăgit cu acelaşi drog. Însă între Brexit şi Swexit există diferenţe. Elveţia doreşte legături mai strânse cu UE, dar numai în anumite domenii, de exemplu în materie de energie sau sănătate. Comerţul britanic cu UE a scăzut anul acesta. Consecinţa deciziei Bernei de a arunca la gunoi discuţiile cu UE va fi o degradare treptată a accesului pe piaţă: un Swexit lent.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.