SUA, cel mai mare consumator de energie la nivel mondial, Franţa şi Marea Britanie lucrează la un plan pentru coordonarea utilizării rezervelor strategice naţionale de petrol cu scopul de a stopa creşterea alarmantă a preţurilor barilului, în condiţiile în care cotaţiile au urcat rapid de la începutul anului, riscând să pună în pericol revenirea economiei mondiale, scrie presa internaţională.
Preţul ţiţeiului a crescut cu peste 15% din ianuarie. Petrolul se scumpeşte încă de la începutul anului trecut sub inerţia temerilor că valul de turbulenţe sociale care a remodelat harta politică a Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord ar fi putut afecta livrările din aceste regiuni, iar acum din cauza speculaţiilor investitorilor făcute în jurul posibilităţii întreruperii exporturilor iraniene de petrol.
Preţul ţiţeiului a atins 128 de dolari pe baril luna aceasta, cu 20 de dolari sub maximul istoric, atins în 2008, scrie Thomson Reuters.
În aceste condiţii, Franţa se va alătura Statelor Unite şi Marii Britanii pentru a alimenta piaţa, coordonat, cu rezervele strategice de ţiţei, au declarat pentru Le Monde surse apropiate administraţiei prezidenţiale franceze. Utilizarea rezervelor "este o chestiune de câteva săptămâni, nu de zile", precizează publicaţia franceză.
"Utilizarea rezervelor strategice se poate justifica, deoarece este legată de tensiunile geopolitice", a afirmat una dintre surse. FMI a avertizat recent că preţurile ridicate ale petrolului se numără printre principalele riscuri care ameninţă stabilitatea economiei mondiale.
Pentru preşedintele american Barack Obama creşterea preţului petrolului este o problemă pe care nu o poate ignora, doarece 2012 este an electoral.
În ultima lună benzina s-a scumpit cu 0,30 de dolari pe galon (1 galon echivalează cu 3,78 litri), la 3,90 dolai galonul, iar mai mult de două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Obama gestionează problema creşterii preţului combustibilului, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Reuters şi Ipsos. "Obama o încasează din această cauză, dar nu el este cel învinovăţit", a afirmat Chris Jackson, director de cercetare la Ipsos. Motivul cel mai des citat de alegători pentru scumpirea combustibililor este lăcomia companiilor petroliere.
Un studiu efectuat de Reuters arată că întreruperile în livrările de petrol la nivel mondial ajung la un milion de barili pe zi, ceea ce ar justifica acţiunile comune ale celor trei ţări.
Şi în Franţa, unde de asemenea 2012 este an electoral, preţurile combustibililor au crescut în ultimele luni la niveluri record.
Factură record de 2.000 miliarde dolari pentru petrol
Achiziţiile de petrol ar putea costa anul acesta 500 miliarde dolari pentru Europa, 426 miliarde dolari pentru SUA şi 250 miliarde dolari pentru China, scrie Le Figaro, care citează datele Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Factuta totală la nivel mondial va ajunge la 2.000 miliarde dolari (1.500 miliarde euro), dacă preţul petrolului se va menţine în următoarele luni. Pentru Uniunea Europeană, situaţia este complicată de deprecierea euro faţă de dolar, moneda de tranzacţionare a petrolului. Raportate la economia mondială, achiziţiile ar echivala cu 3,4%, comparativ cu 3,1% în 2011, când s-a cumpărat ţiţei în valoare de 1.800 miliarde dolari. În 2008, când cotaţia petrolului Brent a atins maximul istoric de 147 dolari pe baril, achiziţiile mondiale au însumat 1.700 miliarde dolari.
Martin Wolf, FT: "Pregătiţi-vă pentru o nouă eră a şocurilor petroliere"
Editorialistul de la Financial Times Martin Wolf avertizează că dacă actualele condiţii de piaţă se menţin, respectiv ofertă stagnantă, cerere în creştere şi tensiuni politice şi sociale care persistă, economia mondială va fi vulnerebilă la preţurile ridicate ale petrolului şi la şocurile repetate.
Wolf citează un studiu al băncii americane Goldman Sachs în care se arată că o creştere de 10% a preţului petrolului ar afecta PIB-ul american cu 0,2 puncte procentuale după un an şi cu 0,4 puncte procentuale după doi ani. În UE, impactul ar fi mai redus, de 0,2 puncte procentuale în primul an, dar fără efect în cel de-al doilea. Editorialistul a calculat că avansul de 15% al preţului ţiţeiului de anul acesta va afecta cu 0,3 puncte procentuale PIB-ul SUA şi cel al UE. Dacă în SUA revenirea economică este mai sigură, în Europa, zona euro a intrat într-o recesiune uşoară, care poate fi amplificată de scumpirea petrolului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
