Constructorii europeni de termocentrale pe cărbune ar putea primi ajutor financiar pentru a exporta echipamente de ultimă generaţie, potrivit unui document al Comisiei Europene. Ideea vine în contextul în care subvenţionarea cărbunelui, cel mai poluant combustibil fosil, se confruntă cu o opoziţie puternică în Uniunea Europeană, scrie EurActiv. CE vrea să înceteze până în 2018 subvenţionarea termocentralelor pe cărbune în efortul de a deveni liderul în lupta globală contra schimbărilor climatice. Bruxellesul intenţionează însă să continue să susţină constructorii de centrale acordându-le în continuare credite preferenţiale pentru acoperirea costurilor de export, dar cu condiţia ca tehnologia exportată să fie de ultimă generaţie. „Trebuie acceptat că la nivel global cărbunele ca sursă importantă de producere a energiei nu va dispărea imediat”, menţionează documentul citat. Bogdan Cojocaru
Guvernul ungar ia serios în considerare acceptarea introducerii taxei pe publicitate propuse de un parlamentar al partidului de guvernământ şi investirea veniturilor obţinute prin aceasta în reînnoirea şi modernizarea şcolilor, a declarat şeful cabinetului maghiar János Lázár, citat de Budapest Business Journal. Politicianul consideră că în felul acesta companiile media internaţionale vor putea ajuta mai mult societatea. „În ultimii 20 de ani nu a existat suficient curaj politic, dar acum guvernul va lua în serios propunerea”, a afirmat Lázár. O parte din mijloacele maghiare de informare sunt scandalizate de această taxă, pe care o consideră o încălcare a libertăţii presei. Lázár a respins ideea şi a spus că „faptul că taxele trebuie plătite nu înseamnă că democraţia nu va persista în Ungaria.” Bogdan Cojocaru
Banca centrală a Ungariei vrea să-şi alipească agenţia ungară de administrare a datoriilor de stat (AKK), intenţie surprinzătoare în contextul tendinţelor moderne care ar afecta delimitare dintre politica bugetară şi cea monetară, scrie Portfolio.hu. Autoritatea care conduce AKK este Ministerul Economiei. Banca centrală intenţionează să facă acest pas pentru a-şi îndeplini obiectivele referitoare la datoria publică. Acest tip de fuziune este foarte surprinzător deoarece ar duce la o situaţie extrem de rară şi ar afecta delimitarea dintre politica bugetară şi cea monetară. Înainte de înfiinţarea zonei euro era o practică comună în multe dintre statele europene ca sistemul de finanţare al datoriilor din ţara respectivă să funcţioneze în cadrul băncii centrale care avea şi rolul de a asigura finanţarea legată de politica bugetară a guvernului. De-a lungul ultimelor două decenii tendinţele globale şi evoluţiile din Ungaria au avut impact asupra independenţei direcţiei politicii monetare şi a instituţiilor controlate de guvern responsabile cu gestionarea datoriilor. Danemarca este singura ţară din Europa în care activitatea de gestionare a datoriilor se desfăşoară în cadrul instituţional al băncii centrale. Liviu Popescu
Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană (BCE) şi-au dat acordul ca Lituania să intre în zona euro la 1 ianuarie 2015, statul baltic urmând să devină al 19-lea membru al uniunii monetare, scrie AFP. „Lituania îndeplineşte toate criteriile de convergenţă“, potrivit executivului UE, care consideră că ţara poate adopta euro la 1 ianuarie 2015. Decizia trebuie să fie aprobată de liderii europeni, apoi de miniştrii de finanţe, la jumătatea lunii iulie, fiind necesar şi acordul Parlamentului European. Comisarul însărcinat cu afacerile economice Olli Rehn a salutat politica bugetară şi reformele economice serioase ale Lituaniei, care au condus la o creştere impresionantă a prosperităţii cetăţenilor lituanieni. „Eforturile noastre şi munca pe care am depus-o au fost apreciate“, a declarat premierul lituanian Algirdas Butkevicius, care consideră că acest acord este o etapă spre o dezvoltare mai rapidă şi o viaţă mai bună pentru populaţia ţării. Anca Dumitrescu
