Creditorii companiei bulgare de transport feroviar BDZ, deţinută de stat, ar putea vinde cele mai valoroase active ale companiei, care le datorează în total 620 milioane de leva (317 milioane euro), iar vânzarea nu va duce la falimentarea transportatorului, a afirmat ministrul bulgar al transporturilor Danail Papazov, citat de Novinite.com. BNP Paribas, Société Générale, KFW, Dexia, Depfa şi First Investment Bank, cei mai mari creditori ai BDZ, se vor întâlni la începutul lunii mai pentru a decide dacă vor vinde 25 de trenuri Desiro (trenuri de acelaşi tip cu Săgeata Albastră care circulă în România, produse de grupul german Siemens) şi peste 3.000 de vagoane de marfă ale companiei bulgare. Negocierile cu creditorii sunt dure. Aceştia au solicitat o întâlnire cu premierul bulgar Plamen Oreşarski şi o garanţie de stat care să acopere datoria. Papazov a explicat că cele mai dure negocieri au fost cu instituţia financiară germană FMS Wertmanagement, care a blocat conturile bancare ale BDZ în martie. Ioana Tudor
Ministrul turc al finanţelor Mehmet Şimşek a anunţat că guvernul de la Istanbul continuă planurile de privatizări, inclusiv pentru distribuitorul de gaze care deserveşte Istanbulul IGDAŞ, portul Haydarpaşa şi Spor Toto, o companie de pariuri sportive, şi va atinge ţinta de venituri din privatizări stabilită pentru acest an, de 7 miliarde dolari, potrivit publicaţiei Hurriyet Daily News. Turcia a obţinut venituri de peste 12,5 miliarde dolari din privatizări anul trecut, depăşind cu mult ţinta estimată, de 4 miliarde dolari, a subliniat Şimşek. „Considerăm că Turcia va atinge anul acesta ţinta veniturilor din privatizări, de 7 miliarde dolari, sau chiar o va depăşi. Contractele noastre cu investitorii arată că interesul lor în Turcia este foarte mare”, a afirmat ministrul finanţelor. Turcia a obţinut peste 58,3 miliarde dolari din privatizări din 2002. Ioana Tudor
Banca centrală a Ungariei va reduce şi mai mult dobânda de politică monetară săptămâna viitoare, cu zece puncte de bază, la minimul istoric de 2,5%, după care va întrerupe procesul de relaxare monetară, potrivit mai multor analişti intervievaţi de Portfolio.hu. Analiştii băncii austriece Erste se aşteaptă ca majoritatea membrilor Consiliului Monetar să ia la şedinţa de pe 29 aprilie decizia „obişnuită” şi să anunţe că nu văd niciun motiv pentru care dobânda de politică monetară să nu fie redusă şi mai mult. Inflaţia rămâne slabă şi perspectiva acestui indicator arată că există mai mult spaţiu de manevră decât s-a anticipat pentru relaxare monetară. Analiştii de la Erste apreciază că reducerea dobânzii de săptămâna viitoare va fi ultima din acest an efectuată de banca centrală. Bogdan Cojocaru
Temerile că inflaţia slabă din zona euro se va transforma în deflaţie, turbulenţele de pe pieţele emergente şi hotărârea de a nu repeta greşelile din trecut vor determina autorităţile europene să aplice băncilor cele mai dure teste de stres din istoria sistemului bancar european, scrie agenţia Thomson Reuters. Autoritatea Bancară Europeană va anunţa marţi scenariile de criză în care băncile trebuie să dovedească faptul că pot face faţă provocărilor fără a recurge la bailouturi din banii plătitorilor de taxe de genul celor care au adus în pragul falimentului mai multe state europene în crizele din 2008-2012. Băncile despre care testele vor arăta că au nevoie de capital suplimentar va trebui să elaboreze planuri pentru majorarea rezervelor, printre altele prin atragerea de fonduri noi de la investitori, prin vânzarea de active sau asimilarea profiturilor în loc să plătească din acestea dividende. Bogdan Cojocaru
Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea detrona Londra din poziţia de singur centru financiar european care poate rivaliza cu New Yorkul şi ar putea izola economia ţării, arată o analiză a unui grup de lobby pentru bănci şi administratori de fonduri, scrie Thomson Reuters. Premierul britanic David Cameron a promis să renegocieze termenii apartenenţei Marii Britanii la UE şi să organizeze un referendum până la sfârşitul anului 2017 privind apartenenţa ţării la UE, dacă va fi reales în 2015. Dar multe dintre cele mai puternice bănci, firme de asigurare, precum şi administratorii de fonduri din centrul financiar City of London sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că planul lui Cameron riscă să ducă la ieşirea din UE a celei de-a şasea mari economii a lumii. Grupul de lobby avertizează că Marea Britanie şi-ar pierde din influenţă dacă ar ieşi din UE, ar deveni mai puţin atractivă pentru investitori şi vulnerabilă în faţa unor reglementări în privinţa cărora Londra nu are nicio putere. „Este esenţial pentru bunăstarea economiei ţării ca Marea Britanie să continue să fie membră a UE”, a spus Gerry Grimstone, preşedintele grupului TheCityUK. „Cercetarea noastră arată clar că părăsirea UE ar afecta profund creşterea economică şi locurile de muncă din Marea Britanie”, a adăugat el. Daniela Stoican
Germania a suspendat începând cu 8 aprilie 69 de cereri de export de echipamente militare către Rusia în valoare de 5,18 milioane euro în contextul escaladării tensiunilor din Ucraina, potrivit EUobserver. Ministerul german al economiei a oferit aceste informaţii la cererea Partidului Verde, aflat în opoziţie. În SUA, senatorii republicani care au vizitat recent Norvegia, Estonia, Letonia, Lituania şi Republica Moldova au îndemnat Statele Unite, UE şi NATO la un răspuns strategic faţă de actele de agresiune comise de Rusia lui Vladimir Putin în Ucraina. Ioana Tudor
