Companiile naţionale de transport feroviar de marfă ale Cehiei şi Slovaciei ar putea fuziona pentru a crea un operator mai puternic, au afirmat premierul ceh Petr Necas şi omologul slovac Robert Fico într-o discuţie televizată, potrivit Prague Monitor. "Având în vedere concurenţa de pe piaţa europeană, este clar că avem nevoie de companii mixte, puternice. Operatorii mici de transport de marfă nu pot supravieţui", a spus Fico, adăugând că este pregătit să sprijine proiectul. Necas a spus că fuziunea ar trebui precedată de o restructurare, din cauza stării financiare precare a ambelor companii. "Astfel ar apărea un jucător puternic în Europa Centrală una din primele patru sau cinci companii feroviare de transport de marfă din întreaga Europă. Simţim presiunea atât din partea companiilor de transport ruseşti, cât şi din Germania", a precizat premierul ceh. Operatorul ceh CD Cargo estimează pierderi de 9 mil. euro pentru anul trecut şi este în pericol de a intra în insolvenţă. Guvernul de la Praga are în prezent un plan pentru eficientizarea companiei, care prevede concedierea a 2.200 de angajaţi din totalul de 9.500 şi casarea a 5.000 de vagoane de marfă.
Ciprul va respinge orice solicitare din partea creditorilor internaţionali de a privatiza companiile de stat în schimbul unui acord de salvare financiară pentru ţara lovită de criza din Grecia, scrie Associated Press. "Sper că la încheierea discuţiilor nu ne vor cere să vindem firmele de stat, pentru că eu nu am nicio intenţie ca preşedinte să accept o astfel măsură", a declarat preşedintele Ciprului Dimitris Christofias. El a precizat că este obligat să adopte această poziţie datorită opoziţiei partidului comunist AKEL, din care face parte, şi a guvernului. Dacă partenerii europeni insistă asupra privatizărilor ca o condiţie pentru eliberarea ajutorului financiar, atunci semnarea acordului va cădea în sarcina următorului guvern, care va prelua puterea pe 1 martie, a mai spus Christofias. Grupul de creditori format din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional va decide asupra programului de salvare pe 21 ianuarie. Băncile cipriote au suferit pierderi imense din cauza expunerii la datorii şi credite greceşti şi au nevoie de 10 miliarde de euro pentru a fi recapitalizate, o sumă mai mare decât jumătate din PIB-ul ţării.
Imaginea clasei politice a Greciei a primit o nouă lovitură după ce un audit a dezvăluit că agenţia naţională de turism a efectuat tranzacţii ilicite în valoare totală de 12 milioane de euro din 2003 până în prezent, scrie The Wall Street Journal. Printre cei implicaţi s-ar putea număra oficiali numiţi în cadrul agenţiei de către cele două partide principale greceşti Noua Democraţie şi PASOK, care au alternat la putere în ultimele patru decenii. Incidentul demonstrează că, în pofida mai multor ani de supraveghere internaţională şi a eforturilor de a ţine cheltuielile guvernamentale sub control, Grecia nu s-a vindecat de eterna boală corupţia, despre care analiştii spun că a contribuit la criza în care se află în prezent. "Opinia publică cere sânge, pe bună dreptate. Guvernul nu îşi poate permite să nu facă nimic, pentru că altfel va cădea", este de părere Thanos Veremis, profesor de istorie politică la Universitatea din Atena. Scandalul vine la scurtă vreme după un val de nemulţumire publică la adresa liderilor politici greci, acuzaţi de împiedicarea anchetării unui număr de 2.000 de greci cu conturi de două miliarde de euro în Elveţia, suspectaţi că s-ar sustrage de la plata impozitelor.
Costul total al catastrofelor naturale produse anul trecut în întreaga lume se cifează la 160 de miliarde de dolari (aproximativ 122 de miliarde de euro), estimează asigurătorul german Munich Re, scrie AFP. "Anul trecut, catastrofele naturale au cauzat în total pierderi de aproximativ 160 de miliarde de dolari, din care aproximativ 65 de miliarde de dolari sunt pierderi asigurate", a precizat Munich Re. Suma este mai mică decât pagubele record constatate în 2011, an marcat de tsunamiul din Japonia şi în timpul căruia sectorul asigurărilor a acoperit cu suma de 119 miliarde de dolari pagubele rezultate în urma unui mare număr de cutremure şi inundaţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
